Topuri 2020

Valentina Rusu Ciobanu, Omul anului 2020

Un om din Chișinău a rotunjit un veac de viață pe acest pământ. E o femeie scundă și modestă care locuiește retrasă cu motanii săi în partea veche a orașului.

O cheamă Valentina Rusu-Ciobanu. Un talent uriaș, de o cultură plastică fantastică, de o înțelepciune și o luciditate rarisime. Opera pe care ne-o lasă are o valoare inestimabilă. E un produs al culturii și al școlilor de arte frumoase românești și al realităților sovietice. Un model de a înfrunta vremurile lăsându-le să treacă pe de-alăturea, adică un model de a rămâne om. (I.N.)

 

Maia Sandu, Omul politic al anului

Lupta dramatică împotriva unei guvernări nemernice și înfrângerea lui Kremlinovici în cel de-al doilea tur al prezidențialelor a înălțat-o în mod cert pe Maia Sandu în capul tuturor topurilor. Speranțele pe care moldovenii le-au investit în ea sunt azi nemăsurate, chiar dacă CV-ul noului șef de stat are și multe momente discutabile.

După ce mai bine de trei decenii moldovenii au votat mereu răul cel mai mic, iată că de data aceasta au ales răul cel mai bun. Fiindcă moldovenii sunt în esență oameni buni și cu multă nădejde în Dumnezeu. Îi urăm Președintelui realizări ireversibile în beneficiul tuturor. (I.N.)

 

Culmea nesimțirii

În timp ce donația din România, cele 20 de camioane pline cu ajutor umanitar, în valoare de 3,5 milioane de euro, au fost întâlnite sub podul din cartierul Telecentru, cinci autospeciale pentru salubrizare din partea administrației de la Moscova au fost aduse în centrul orașului, în oră de vârf, cu drapelul rus pe ele.

Întrebat de ce autoritățile de la Chișinău au interzis ca ceremonia de prezentare a lotului de ajutor umanitar românesc să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale, Dodon a răspuns: „Președintele nu se ocupă de acest lucru. Credeți-mă!”. Îl credem, desigur. E bine știut, ocupația sa vine de la Moscova! Nici edilul capitalei, Ion Ceban, nu știe cum a ajuns convoiul cu ajutoare din România sub podul de la marginea Chișinăului. (V.P.)

 

Diaspora salvatoare

La alegerile prezidențiale din noiembrie curent, conform datelor Comisiei Electorale Centrale, a fost înregistrată cea mai mare prezență la urne printre cetățenii stabiliți în afara Republicii Moldova de la declararea independenței – peste 259.000 de voturi.

Majoritatea copleșitoare a sufragiilor, 92,8 la sută, au fost pentru Maia Sandu. Pentru candidatul „independent” al socialiștilor, Igor Dodon, au votat doar 7,1%, în cea mai mare parte cetățeni moldoveni stabiliți în statele CSI.

Cea mai mare mobilizare a fost înregistrată în statele Uniunii Europene și Marea Britanie, la unele secții epuizându-se buletinele de vot. Peste 50% au fost alegători cu vârste între 26 și 40 de ani, urmați de cei între 41 și 55 de ani, cu o participare de 25,5%.

Un impuls pentru această amplă acțiune a fost, probabil, declarația fostul președinte, Dodon, care a calificat diaspora drept un „electorat paralel”: „Acest electorat are propria viziune și propriile preferințe politice. În mare parte, aceste preferințe ale diasporei se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”.  (I.G.)

 

Gura păcătosului

„Chişinăul este în prezent al doilea oraş ca mărime şi ca populaţie din zona etnică românească, întrecându-l doar Bucureştiul”, scrie primarul de Chișinău, Ion Ceban, în limba rusă, pe canalul său de Telegram. (G.B.)

 

 „Inaugurarea” anului

În luna septembrie, în școala din localitatea Hiliuți, raionul Râșcani, a fost „inaugurat” cu mare fast un grup sanitar. Un deputat socialist, președintele raionului, primarul de Hiliuți și directoarea instituției s-au înghesuit în ușa veceului ca să taie panglica roșie, ținută de doi copii. Imaginile publicate pe rețelele de socializare au devenit virale și au provocat critici dure din partea cetățenilor simpli și a unor persoane sus-puse, cu atât mai mult cu cât cei prezenți nu au purtat măști de protecție, punând în pericol sănătatea copiilor. Presa de peste hotare a preluat subiectul, ducându-ni-se vestea în lumea-ntreagă. (G.B.)

 

Prevestirea „Fericiun crecit!”

N-avea cum să fie 2020 un an bun! Să ne amintim că de Crăciunul trecut deputata socialistă Alla Pilipețcaia, aflată la Soroca, le-a urat urmașilor lui Ștefan cel Mare „Fericiun crecit!”. Urarea deputatei s-a împlinit întru totul – au urmat seceta, pandemia, sărăcia, hârâiala din parlament, un an nefast. Pleacă, 2020! (N.M.)

 

Porunca anului: „Stai acasă!”

La început de martie, după ce 12 state, inclusiv România, au declarat stare de urgență pe o perioadă de 30 de zile, din cauza pandemiei de Covid-19, și Republica Moldova a venit cu această inițiativă pentru perioada 17 martie – 15 mai. Deși au existat critici cu referire la o perioadă de urgență de 60 de zile, inițiativa a fost susținută de Parlamentul Republicii Moldova la solicitarea guvernului.

Astfel, în contextul pandemiei, la nivel național, a fost decretat cod roșu de alertă privind răspândirea coronavirusului de tip nou. Însă majoritatea populației nu a respectat condițiile impuse din cauza că nu credea în existența virusului. Un exemplu prost l-au dat demnitarii de stat care au făcut vizite dese în teritoriu, fără a purta măști, organizând tot felul de evenimente publice. Un rol important l-a avut și dezinformarea. Azi avem peste 1600 de cazuri de infectări pe zi, iar numărul deceselor din cauza Covid-19 crește.

 

Canale narco-diplomatice

Pe 5 decembrie, un autoturism care transporta corespondența dintre Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Ambasada Republicii Moldova la Moscova a fost reținut în Postul Vamal Palanca cu anabolizante în valoare de 150.000 de dolari.

Incidentul de la Palanca este un episod dintr-o schemă amplă cu contrabandă de anabolizante practicată de ani buni de reprezentanții diplomatici ai RM. De data asta, potrivit deputatului Chiril Moțpan, au fost implicați, pe lângă doi angajați ai Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, doi angajați ai MAEIE și oameni apropiați lui Igor Dodon – Alexandru Vâlcu, fiul unui fost șef la Serviciul Vamal în timpul guvernării comuniste, Vadim Ciubară, un om de afaceri, și Alexandru Dodon. În urma acestui scandal, a fost revocat longevivul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța. (I.G.)

 

Ratatul anului

Deși suntem într-o republică parlamentară, alegerile prezidențiale la moldoveni sunt un lucru fundamental, ceva organic dacă vreți. Acest scrutin a fost cu atât mai vajnic, cu cât a implicat un personaj care și-a dorit revoltător de mult să rămână un alt papă după Vladimir Voronin.

Fostul „președinte al țării”, Igor Dodon, a făcut tot ce i-a stat în rânză să rămână în scaunul „păpesc”. L-a recunoscut „președinte” pe liderul separatist de la Tiraspol, a dat dezlegare grupării banditești din stânga Nistrului să care cât mai multe țigări în toată Europa. A permis câinilor în kaki, pe timp de pandemie, dezmățul să umilească în ultimul hal locuitorii raionului Dubăsari, să nu le dea medicamente, produse alimentare, asistență medicală.

Totul cu un singur scop, să obțină voturile transnistrenilor. Numai că, în urma celui de-al doilea tur de scrutin, îmbujoratul de la Sadova a pierdut cu o diferență de 15.44%. (I.G.)

 

Scrisoarea anului

GAZETA de Chișinău desemnează răvașul lui Andrei Dragomir, locuitor al comunei Marinici, Nisporeni, drept „Scrisoarea anului”.

După ce am primit în luna lui cuptor o scrisoare de la bărbatul în vârstă de 52 de ani, unde scria că îndură foame de cinci ani, de când l-a părăsit soția și copiii, am mers în sat. Andrei Dragomir trăiește într-o magherniță, conectată doar la lumină, pentru care achită 3-4 lei lunar. Trăiește din mila oamenilor și uneori doar „cu aer, apă și o bucată de pâine cu zahăr”. Lumea din sat și angajații primăriei susțin că el e lenos și n-a lucrat o zi în viața lui, doar a băut. Bărbatul credea că îl poate ajuta doar președintele Igor Dodon.

Reproducem conținutul scrisorii: „Domnule Dodon, vă scrie un om sărac. Îs vai de capul meu. N-am ce mânca. Amețesc, cad pe jos. Nu mă pot bărbieri. Asistența socială nu mă ajută. În ce țară trăiesc eu. Nu mai pot de îndurat foame. Nu-mi rămâne decât să mă spânțur. Casa se scârligă. N-am lemne de foc pe iarnă. Telefon 069648706. Aștept răspuns. Cu respect, Andrei Dragomir”. (V.P.)

 

Realizarea anului

Gazoductul Ungheni-Chișinău a fost dat, în fine, în exploatare la începutul lui august. De fapt, această țeavă de gaz este prima noastră legătură de infrastructură cu România, prima gură de căldură în cazul în care Gazprom-ul decide să ne debranșeze de la flacăra albastră.

 

Moldovagaz are o datorie de peste 7 miliarde de dolari față de Gazprom pentru consumul de gaz al Transnistriei. Gigantul rusesc furnizează regiunii secesioniste gaz pe degeaba, însă factura este trecută pe spatele Moldovagaz.

Recent, s-a întâmplat ceea ce bănuia presa și experții de la Chișinău și ceea ce au negat atâta timp oficialii. În schimbul retragerii trupelor din stânga Nistrului, Kremlinul cere plata pentru gazul consumat de transnistreni și întreprinderile rusești de acolo.

„Pentru restabilirea integrității teritoriale a țării, aceasta [Maia Sandu] ar trebui să facă în așa fel încât Chișinăul să își asume datoria pentru gaz a Transnistriei”, a declarat șeful Comisiei pentru relații externe a Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosaciov, după ce președintele Maia Sandu a solicitat retragerea trupelor ruse. (I.G.)

 

Răpirea ginecologului

Deputatul Ștefan Gațcan a fost „răpit” și forțat să semneze cererea de renunțare la mandatul de deputat, după ce a anunțat pe 30 iunie că părăsește fracțiunea PSRM și aderă la „Pro Moldova”. Ulterior, au apărut imagini video cu Ștefan Gațcan într-o plantație de viță-de-vie, acesta spunând că este bine, că nu a fost sechestrat, că este împreună cu familia sa și că nu va comunica o vreme cu nimeni pentru că are nevoie de „reabilitare”. A fost adus în parlament și redus la tăcere. Când e scăpat de sub control și încearcă să ridice și el mâna în plen, ca tot deputatul, e țistuit, lovit peste mână și trimis la obiectul muncii.

 

Mituirea jurnaliștilor

În plină stare de urgență, una din acțiunile președintelui Dodon a fost întâlnirea cu jurnaliștii la „ocina” sa de la Condrița. I-a „convocat” pentru că: „Așa discuții sunt necesare, mai ales la sfârșit de sezon politic. Mi-era dor de voi”, le-a spus mieros Dodon.

După discuție, celor aproximativ 40 de jurnaliști li s-a propus câte o pungă cu sigla prezidențială, care conținea două sticle de vin, alb și roșu, o sticlă de rachiu de prune, o sticlă de vișinată și un borcan cu miere. Nu toți jurnaliștii au ales să ia aceste cadouri. Redacțiile „Cu sens”, „Agora”, „Europa Liberă”, „Jurnal TV”, „Gazeta de Chișinău”, „Ziarul de Gardă” au refuzat să participe la chef și să ia darurile.

Reacția publică la gestul umilitor al jurnaliștilor obedienți a fost nimicitoare, aceștia fiind asociați instantaneu cu scandalul pungilor luate/repartizate de Dodon, zise disprețuitor kulioace. Astfel, fiecare din acești jurnaliști mercenari poate intona cu îndreptățită mândrie KKK, imnul năimitului de presă: Sunt kuliok din kuliokul klanului meu. (V.P.)

 

Olecuțică sperietoarea

Pe 24 martie, șeful statului, Igor Dodon, în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, a recurs la un gest fără precedent – a scos pe străzile Chișinăului circa 2.000 de militari și 400 de vehicule de tip Humvee, cu mitraliere! Până la urmă, cetățenii nu s-au dumirit de ce au fost scoase mitralierele – pentru a băga în boale coronavirusul sau pentru a-i speria pe ei.

În aceeași perioadă, Dodon se afișa în locuri publice fără a respecta măsurile de protecție și de distanțare. Mai mult, el a îndemnat oamenii să nu mai meargă la medici, dacă nu au simptome: „Acest coronavirus poate să treacă prin organismul omului și să nu observăm… Așa cum trece o gripă simplă, parcă ai avut olecuțică probleme cu nasul, olecuțică ți-o trecut răceala prin tine și tu ai trecut coronavirus. Nici n-ai știut de lucrul ăsta.” (I.G.)

 

Incendiul de la Filarmonică

Evenimentul nefast al anului este incendiul de la Filarmonica Națională. La 24 septembrie, flăcările au distrus aproape în întregime o clădire de patrimoniu a orașului Chișinău. S-a pierdut, odată cu acoperișul și sălile de concert ale edificiului emblematic, un tezaur inestimabil – partituri, înregistrări și instrumente muzicale. Pe acest loc a fost una din cele 60 de sinagogi ale Chișinăului de altădată. Clădirea Filarmonicii a fost ridicată în 1912, pentru un nou sediu al Circului. În 1940, a devenit sediul Filarmonicii. (N.M.)

 

Culmea cinismului

GAZETA de Chișinău îl nominalizează la această categorie pe ex-șeful  Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Republica Moldova, Nicolae Furtună. Acesta a manifestat o atitudine condamnabilă, sfidând regulile moralei, normele de conviețuire socială și de bună-cuviință, atunci când a făcut o declarație șocantă în timpul unei emisiuni TV: „…în toată lumea COVID-ul a luat viaţa celor care şi aşa erau o povară pentru ei şi pentru cei din jur”.

Furtună susține că declarațiile sale au fost înțelese greșit.

În urma acestei afirmații, epidemiologul-șef al Republicii Moldova a demisionat. (N.M.)

 

Investigația 2020

O investigație elaborată de către Centrul „Dossier” în colaborare cu RISE Moldova vizând ingerințele Kremlinului în politica statelor vecine dezvăluie fapte compromițătoare despre oameni politici din Chișinău, Tiraspol și Comrat. Toată lumea a aflat cui anume telefonează președintele R. Moldova, Igor Dodon, la Moscova, ce documente secrete transmite acesta generalului Cernov, cine sunt persoanele care lucrează în „departamentul moldovenesc” din Administrația președintelui Putin.

„Stimate Vladimir Aleksandrovici, vă expediem materialele pe care le-am primit astăzi, 12 februarie 2019, de la președintele R., Moldova, I. N. Dodon, materiale care vor constitui esența luării sale de cuvânt la Conferința de la Munchen pentru politica de securitate din 15-17 februarie a.c.”, a raportat ambasadorul Vasnețov superiorilor săi din Staraya Ploșcead. (V.P.)

 

Anul negru pentru agricultură

Seceta de anul acesta a fost la fel de cumplită ca cea din 1947. Efectele ei s-au văzut pe câmpuri, lacurile și râurile care au secat. În Republica Moldova se atestă o secetă hidrologică în ultimii cinci ani, iar Nistrul și Prutul nu mai aduc cantități mari de apă. Agricultorii au ajuns în cel mai mare impas din cauza secetei, venind cu tractoarele la Chișinău pentru a cere despăgubiri de la Guvern și Parlament. Fermierii susțin că anul acesta roada la cereale a fost compromisă în proporție de 70% sau chiar 100%. (N.M.)

 

Satul care a făcut istorie

Atât în primul, cât și în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, satul Varnița a fost localitatea care a strălucit prin mobilizarea localnicilor, dar și a veteranilor războiului de pe Nistru. Aceștia au blocat în semn de protest căile de acces din așa-zisa republică transnistreană, și-au manifestat dezacordul pentru transportarea organizată a alegătorilor plătiți și, suportând altercații și încăierări, nu au permis fraudarea alegerilor. Este adevărat că la Varnița s-au deplasat și câțiva deputați, susținători ai Maiei Sandu, Președintele R. Moldova, dar gestul patriotic al  vărnițenilor prevalează cu surplus de abnegație, ținând cont și de zona de risc în care locuiesc. (G.B.)

 

 

Amnistiații anului 2020

Unsprezece deputați PSRM – Anatolie Labuneţ, Nicolae Pascaru, Oleg Savva, Grigore Novac, Adrian Lebedinschi, Alla Dolinţă ș.a. – au încercat să reducă controlul Autorității Naționale de Integritate (ANI) asupra averilor funcționarilor publici, inclusiv asupra buzunarelor lor. Acum legea lor a fost suspendată de Curtea Constituțională (CC).

Deputatul Sergiu Litvinenco, cel care a sesizat CC, a limpezit combinația socialiștilor. „Mai mulți socialiști nu își pot justifica averea obținută în mandatul precedent – în 2015, 2016, 2017. ANI făcea verificări anume în cazul lor. Dacă dosarele mergeau până la capăt, averea care nu putea fi justificată urma să fie confiscată în folosul statului. Prin această lege [suspendată] însă toate dosarele socialiștilor urmează să fie încetate, iar averea obținută ilegal – păstrată”. (I.G.)

 

Intenția ratată

Anul 2020 a fost declarat an al întrunirilor publice ale Partidului Socialist, dar care n-au mai avut loc. PSRM rezervase PMAN și Scuarul Teatrului de Operă și Balet pentru toate zilele de vineri, sâmbătă și duminică din anul 2020. În declarațiile prealabile depuse la Primăria Chișinău, socialiștii anunțau organizarea unor întruniri sub formă de miting estimând cca 20 000 de participanți. Dar au avut loc doar două manifestații: pe 9 mai și pe 13 noiembrie, înainte de scrutinul prezidențial din 15 noiembrie. (N.M.)

 

Cedarea umilitoare

Unul dintre cele mai controversate proiecte adoptate de socialiști după pierderea alegerilor de Dodon a fost Legea privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Proiectul  zămislit de deputații socialiști Vasile Bolea, Bogdat Țîrdea și Adrian Lebedinschi ne aruncă înapoi, în anul 1988.

Acum funcționarii publici sunt obligați, la solicitare, să asigure traducerea în limba rusă, să primească cererile în rusă și să răspundă în limba în care a fost făcută solicitarea, iar pentru actele prezentate în alte limbi se anexează traducerea în limba de stat. Acum orice moldovean mancurt poate pretinde că nu înțelege românește.

Această mișcare a socialiștilor a fost făcută în urma reproșurilor liderului separatist de la Tiraspol, care i-a imputat lui Dodon că nu își îndeplinește promisiunile. (I.G.)