Compozitorul Pavel Gamurari: „Muzica ne oferă, mereu, revelații”

– Stimate dle Pavel Gamurari, vă rugăm să ne povestiți, pentru început, unde ați cântat primele cântece în copilărie? Acasă, în stradă, la școală, pe vreo scenă?

Pe la patru ani, părinții mi-au cumpărat un acordeon mic (cu 32 de bași), la care cântam cântece la auz. Chiar și primele „concerte” le-am susținut la acea vârstă – acasă, în fața rudelor, și la grădiniță, pentru copii. Au urmat evoluări în componența corului de copii, concerte organizate la diferite sărbători. Eram activ la acest capitol.

– Unde ați studiat muzica? Ce instrument ați studiat?

Am învățat la Liceul „N. Iorga”, care are o catedră muzicală cu următoarele secțiuni: solfegiu, cor, orchestră, instrument, ansamblu. Din clasa 1 am început să învăț acordeonul și teoria muzicii. În clasa a doua, părinții mi-au luat un acordeon mai mare (cu 80 de bași). Acest lucru era necesar pentru toți elevii acordeoniști. Evident că nu am avut parte de un instrument performant, dar era un acordeon de calitate germană, suficient pentru a studia la nivelul școlii de muzică. După clasa a 10-a, am hotărât să-mi continui studiile muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”. Dar nu în calitate de interpret, ci de teoretician-muzicolog. În acești patru ani de studii la Colegiu am încercat să compun primele mele lucrări. Evident, la început erau niște miniaturi pentru pian, dar, pe parcurs, odată cu aprofundarea cunoștințelor muzicale, s-a extins și paleta de genuri și forme muzicale.

– Cum ați decis să studiați compoziția? Cine v-a îndrumat?

Înainte de absolvirea Colegiului mă gândeam să studiez în continuare muzicologia la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Compoziția îmi părea un domeniu care necesită o super-pregătire, mult talent și calități deosebite. Am făcut câteva lecții cu Pavel Rivilis, un Maestru al școlii componistice naționale. Mai târziu, el a devenit profesorul meu la componistică.

– Menționați, vă rog, cele mai reprezentative lucrări muzicale create de Dvs.

Voi menționa, în primul rând, lucrarea „Archaika”, trio pentru clarinet, violoncel și pian. Ea a fost interpretată de mai multe ori în România, Rusia, R. Moldova, Spania. O altă lucrare camerală este „Divertisment” pentru cvintet de corzi, care a obținut în 2013 Premiul I la Concursul Internațional de Compoziție „Alexandru Zirra” din Iași, fiind și interpretată în cadrul Concertului de Gală al acestui concurs. Creația simfonică este reprezentată de lucrarea „Tablouri postbelice” – o lucrare cu subiect dedicat perioadei postbelice. „Tablourile…” au fost interpretate la Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Noi” (la pupitrul dirijoral a fost Denis Ceausov), dar și în Belarus, în cadrul concertului „Primăvara moldovenească”. O altă lucrare simfonică, interpretată în cadrul ediției a XXVII-a a Festivalului „Zilele Muzicii Noi” (ZMN), este „Eterosaxofonia”, dirijată de maestrul Oleg Palymski. Și încă o lucrare, premiată la nivel internațional, se numește „Tablouri Simfonice”, ea a răsunat la Concursul Internațional „Renaissance”, în Gyumri, Armenia.

– Care sunt cele mai recente piese compuse de Dvs.?

Am finalizat de curând un ciclu vocal-simfonic pe versuri de Nichita Stănescu. E un ciclu din cinci părți, pentru mezzo-soprană, bariton, declamator și orchestră simfonică. Urmează să fie înregistrat, iar ulterior va fi inclus în ediția următoare a Festivalului Internațional ZMN.

– Câți membri are în prezent Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din R. Moldova (UCMM), al cărei președinte sunteți din 2016?

În prezent, în componența UCMM sunt 82 de membri: compozitori și muzicologi. Începând cu 2016, de când sunt președinte, Uniunea s-a îmbogățit cu încă 17 noi membri – specialiști tineri, cu perspectivă profesională.

– Cine sunt compozitorii cei mai în vârstă din R. Moldova?

Decanii de vârstă ai UCMM sunt maeștrii Oleg Negruța, Teodor Zgureanu, Eugen Doga… Ei mai compun muzică, spre bucuria noastră. Le dorim multă sănătate!

– Numiți câțiva compozitori tineri. Ce genuri de muzică, stiluri, teme muzicale abordează ei?

O voi menționa, bineînțeles, pe Lidia Ciubuc, care a susținut multe concerte în R. Moldova și peste hotare. Este și compozitoare, și pianistă de performanță. L-aș remarca și pe Marian Ungur, el este mai aproape de muzica de film, dar activează cu succes și în domeniul muzicii ușoare. Îl menționez de asemenea pe Maxim Cotruță, care scrie muzică pentru filme. Mihaela Handuca este o tânără care îmbină perfect activitatea componistică cu cea interpretativă, fiind o vocalistă jazz de nivel internațional. Aurel Băluță, un tânăr compozitor, are în palmares premii internaționale pentru lucrările sale academice.

– Care sunt cele mai importante evenimente organizate de UCMM?

Un eveniment anual important, atât pentru UCMM, cât și pentru întreaga comunitate culturală națională și internațională este Festivalul Internațional de Muzică Contemporană „Zilele Muzicii Noi”, fondat de Maestrul Ghenadie Ciobanu în 1991. Anul acesta a avut loc Ediția a 29-a, ea s-a desfășurat în octombrie 2020, fiind adaptată condițiilor de pandemie. A fost o ediție foarte reușită, apreciată de mulți specialiști, dar și de publicul meloman. În 2021, vom avea o ediție aniversară care, sper, va fi una specială.

Un alt eveniment este Concursul Național de Compoziție și Muzicologie, ajuns la cea de-a 25-a ediție. Datorită acestui Concurs este stimulată creația componistică și cea muzicologică.

Evident că avem și alte proiecte și evenimente, de exemplu, „Muzica românească de pe ambele maluri ale Prutului”, organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român la Chișinău, în cadrul căruia sunt invitați interpreți, compozitori și dirijori din România.

– Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Noi”, desfășurat între 11-18 octombrie 2020, a fost o ediție online? Cine a participat?

Toate concertele au fost difuzate online. Am avut șapte concerte de muzică camerală: recitaluri de pian (Erika Crino din Italia și Larisa Soboleva, SUA), de percuție (Aldo Aranda din Mexic), au evoluat și cvartetul de corzi al profesorilor AMTAP, Ansamblul de muzică contemporană din București „DevotioModerna” condus de Carmen Cârneci, Ansamblul MOLOT din Sankt-Petersburg. La încheierea ediției a susținut un concert cameral Ansamblul de muzică contemporană „Ars Poetica”, care a prezentat patru lucrări în premieră mondială absolută.

– Programul acestui festival a inclus și lucrarea Dvs. „Archaika”. În ce mod ați elaborat-o? Ce v-a inspirat?

„Archaika” reprezintă un dialog de epoci, stiluri, tehnici. Am folosit teme apropiate coralului gregorian, îmbinate cu teme folclorice românești. Lucrarea e scrisă în formă de rondo, refrenul reprezentând motivele coralului, iar părțile mediane – teme folclorice românești: horă și sârbă.

– Prin ce v-a impresionat cea de-a 25-a ediție a Concursului de Compoziție și Muzicologie din R. Moldova?

Prin diversitatea lucrărilor prezentate, prin metoda de desfășurare și prin Gala Concursului. Au fost premiate cele mai bune creații componistice, care deja au fost prezentate publicului, dar și articole muzicologice importante, publicate sau care sunt în proces de pregătire pentru publicare. În această ediție a fost instituit un premiu nou în domeniul muzicologiei – Premiul Galina Cocearova, în memoria distinsei doamne muzicolog și cercetător, care a decedat la începutul anului 2020.

– Care sunt compartimentele „Albumului de piese pentru helder tenor” de Gh. Ciobanu, Vl. Burlea, B. Dubosarschi, album coordonat de Dvs., apărut în 2019?

Acest volum de creații pentru Helder Tenor a apărut datorită unui număr de lucrări compuse pentru acest instrument, și în special dedicat academicianului Victor Lăcusta, care este un participant activ în cadrul edițiilor festivalului ZMN, interpretând lucrările compozitorilor din Moldova și nu doar, la helder tenor.

– Ce muzică ascultați în timpul liber?

Diversă. Depinde de circumstanțe, dispoziție, anturaj. Pot să zic cu certitudine că îmi place orice gen de muzică de calitate.

– Ați avut de curând vreo revelație în domeniul muzicii?

Revelații cred că am de fiecare dată atunci când sunt în proces de lucru, căutând tehnici noi, teme, motive, subiecte.

– Vă mulțumesc pentru interviu!