Maria Șleahtițchi: „Veniți la Expoziția Paul Goma 85. Veniți aievea și virtual”

– Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău va marca 85 de ani de la nașterea lui Paul Goma vernisând o expoziție. Ce exponate va conține această expoziție aniversară?

Expoziția dedicată celor 85 de ani de la nașterea scriitorului Paul Goma va include exponate pe care le avem de ceva timp în fondurile muzeului, cum ar fi cărți semnate de scriitorul disident, fotografii, o parte din corespondența sa cu alți scriitori etc. Vom include și Expoziția Paul Goma realizată de Mariana Sipoș cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române din București și dăruită, în anul 2015, muzeului nostru. Celor nouă panouri li se va adăuga acum și cel de-al zecelea, recuperat recent tot cu ajutorul doamnei Mariana Sipoș.

– Ce materiale vor avea un rol central în expoziție? Ce materiale noi veți aduce?

Credem că un rol central va avea o serie de cărți ale lui Paul Goma publicate în limbi străine, unele lucrări de evocare a scriitorului, o serie de documente donate, cu prilejul acestei expoziții, de doamna Mariana Sipoș, prietena familiei Goma și reprezentanta legală a intereselor lui Filip Goma, fiul scriitorului, în România și Republica Moldova, căreia îi mulțumim pentru generozitate și implicare. De asemenea, vor fi expuse alte intrări noi care țin de fondul Paul Goma, cum ar fi macheta cărții Bonifacia, dăruită de scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Sperăm să reușim să expunem și un portret inedit al scriitorului, aflat acum în lucru, în atelierul unui pictor portretist din Chișinău. Vor mai fi și alte momente noi în expoziția pe care o pregătește muzeul, în semn de omagiu adus scriitorului Paul Goma.

– Unde, când va fi inaugurată expoziția? Va fi un număr limitat de participanți, din cauza pandemiei?

Expoziția va fi vernisată în data de 2 octombrie, ziua de naștere a scriitorului, la ora 15.00, în Sala cu șemineu a Casei Scriitorilor. Cu părere de rău, va trebui să ținem cont de condițiile excepționale impuse de pandemie – numărul participanților va fi limitat. Dar expoziția va fi deschisă până la sfârșitul anului 2020 și va putea fi vizitată, pe parcurs, de toți doritorii.

– Muzeul menține legături de colaborare cu intelectualii de la Mana? Unii din ei vor veni la expoziția consacrată lui Paul Goma?

N-aș putea să spun că avem relații de colaborare constante cu intelectualii de la Mana lui Paul Goma. Știu că la expoziția din 2015 au participat și mănenii. Acum ne-am gândit că ar fi bine ca o parte din expoziția noastră să fie vernisată ulterior și la Orhei. În condițiile pandemiei ar fi, credem, mai util să duci expoziția spre vizitatori.

– Ce înseamnă pentru tine personal Paul Goma: când l-ai descoperit, în ce mod te-a influențat opera lui?

Pe Paul Goma l-am descoperit, ca mai toți basarabenii, după 1990, iar prima carte pe care am citit-o a fost romanul Arta refugii. O copilărie transilvană. Cartea m-a fascinat, și relația mea cu opera lui Paul Goma a rămas constant sub semnul revelației. I-am citit romanele și jurnalele. Despre unele am scris. Recent am inclus romanul Din Calidor. O copilărie basarabeană în antologia celor mai bune romane românești, pe care am predat-o la Editura Știința. În viziunea mea, Paul Goma este un scriitor uriaș și totodată un simbol al literaturii române.

Este unul dintre autorii de referință în cursurile pe care le țin, în studiile și cercetările doctorale pe care le coordonez. Scriitorul și opera sa trebuie așezați, argumentat, fără emoții și interpretări eronate, pe raftul din față al literaturii române. Dincolo de seriozitatea și profesionalismul de care trebuie să dăm dovadă când îi comentăm atât opera, cât și poziția civică, ar trebui să fim mândri că cel mai consecvent anticomunist și cel mai curajos scriitor român, scriitorul de o probitate morală indubitabilă, s-a născut în Basarabia. Aceasta ne obligă să-i cinstim memoria așa cum se cuvine.

– Paul Goma a murit de Covid, în martie 2020, în singurătate. Ce putem face pentru a ni-l apropia, măcar după moarte? Este atât de dificilă amplasarea unui bust al lui Goma în grădina publică „Ștefan cel Mare”? Ce crezi despre un astfel de bust?

Este clar că după moarte pentru omul Paul Goma nu se mai poate face nimic. Cu ani în urmă s-au putut face multe, dar, în afară de acordarea cetățeniei Republicii Moldova, basarabenii nu au făcut mai nimic pentru ilustrul lor conațional. Acesta e un subiect cam tenebros despre care trebuie vorbit cu adevărul pe față, așa cum o făcea scriitorul însuși.

Ce am putea face în posteritate pentru scriitorul Paul Goma? În primul rând, trebuie să i se editeze opera. Dacă s-ar găsi o editură din Republica Moldova să-i editeze, organizat și conceptualizat, opera, ar fi un gest de onoare pentru basarabeni. Firește că ar fi bine ca bustul scriitorului să fie instalat pe Aleea Clasicilor. Ar fi și acesta un gest de demnitate civică.

– Ați lansat recent site-ul MNL. Ce compartimente are? Cât a durat crearea lui? Cum poate fi accesat?

Site-ul muzeului a fost lansat recent în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului. S-a lucrat aproape o jumătate de an, în condițiile pandemiei (să nu uităm!), și s-a mizat doar pe forțele proprii, care sunt, pe moment, extrem de limitate, atât potențialul uman, cât și cel financiar. Nu mai vorbesc de lipsa unui sediu adecvat… Acestea sunt condițiile noastre, însă mergem înainte, pentru că avem un scop clar: să facem pentru memoria literaturii române de la noi tot ce putem azi, aici, acum. Nu putem amâna nimic pentru altă dată, deoarece nu mai avem unde, pentru când și pentru ce amâna viața de zi cu zi a Muzeului Literaturii Române. Ca să nu descriu eu structura site-ului, vă invit să o descoperiți singuri la această adresă: www.mnl.md. Vom fi tare bucuroși să ne vizitați.

– Ce alte proiecte importante vor fi realizate la Muzeul Național de Literatură „M. Kogălniceanu” din Chișinău până la sfârșitul acestui an?

Mai întâi, vă invităm să vizitați expozițiile existente, inclusiv prima noastră expoziție virtuală Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei plastice Valentina Rusu Ciobanu, pe care am vernisat-o în 31 august împreună cu Arbor Institute for Culture, a cărei fondatoare este doamna Victoria Nagy Vajda. Expoziția se va afla pe platforma theopen-art.com până în 31 august 2021. Ea poate fi vizitată și de pe pagina muzeului nostru. Până la sfârșitul anului vom inaugura încă două expoziții, cu cea dedicată lui Paul Goma ar fi trei. Vom avea o expoziție dedicată centenarului artistei plastice Valentina Rusu Ciobanu. Muzeul deține în colecția de artă plastică unsprezece lucrări semnate de marea pictoriță și le vom expune pentru admiratorii creației ei. Vom vernisa de asemenea o expoziție de fotografii dedicate regretatului nostru coleg Nicolae Răileanu, care în 3 decembrie ar fi împlinit 70 de ani. Vă invităm la muzeu. Veniți aievea, veniți și virtual. Vom fi bucuroși să vă știm prezenți, interesați de cultura vie și de memoria noastră culturală.

Interviu de Irina Nechit