Drepturi și libertăți „garantate” de instituțiile statului

188
0
Foto simbol, sursa: www.economist.com

„Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.” Aceste cuvinte sunt scrise în punctul (3), Titlul 1, Art. 1 din Constituția Republicii Moldova.

Deși în ajunul fiecărei campanii electorale candidații politici vorbesc de la tribune despre respectarea valorilor democratice, acestea rămân în mare parte la nivel de discuție, iar în realitate statisticile arată unde de fapt ne poziționăm la nivel internațional.

Indexul democrației în R. Moldova a scăzut continuu din 2008 până în 2019 de la 6.50 la 5.76. Dacă în anul 2017 R. Moldova era pe poziția 78, în 2019 a coborât pe locul 83 din 167 de state. Cel mai scăzut scor în R. Moldova o are categoria „Cultură politică” (4,38) și „Funcționarea guvernului” (4,64). Vecinii noștri se poziționează mult mai sus, Ucraina este pe locul 78, iar România ocupă poziția 63.

Cum se face că în R. Moldova indexul democrației este mai scăzut, chiar dacă ne înconjoară țări de la care putem învăța? Una din principalele probleme este lipsa unei culturi politice în rândul funcționarilor publici. Avem nenumărate cazuri în care candidații pentru diferite fotolii au venit cu promisiuni, după care, ajunși în funcții, au uitat de programele electorale pe care le citeau de la tribune. „Aceste practici nu fac altceva decât să dezamăgească cetățenii”, spune directorul de programe Promo-LEX, Pavel Postică, pentru GAZETA de Chișinău.

Societatea civilă a dat alarma de nenumărate ori privind faptul că autoritățile moldovenești au mult de lucru la mai multe capitole, în special la transparența procesului decizional, dar și la îmbunătățirea modelului defectuos în gestionarea întrunirilor publice ale cetățenilor.

Transparența decizională mimată

În Atena antică, când democrația abia era la început de drum, cetățenii se adunau în piața orașului, care se numea „agora”, pentru a discuta și a lua decizii împreună. Nu este o noutate că, în R. Moldova secolului 21, deciziile luate de către autorități sunt consultate rar cu cetățenii. Ei bine, acest lucru se întâmplă atunci când un primar de Chișinău întreabă cetățenii prin intermediul rețelelor de socializare ce figuri să deseneze sub podul de la Telecentru, ca într-un final opinia majorității să nu fie ascultată până la capăt. Dar există decizii care sunt luate la nivel legislativ, fără organizarea unor discuții publice sau desfășurându-le doar pentru bifă, și asta este o încălcare gravă a valorilor democratice.

Experiența unor asociații obștești a demonstrat că în procesul de discuții publice a anumitor probleme, precum și la adoptarea unor decizii, au existat situații când propunerile tehnice și apolitice nu au fost examinate de către autorități. „Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că propunerile vin de la o anumită organizație. Am avut multe situații când transparența procesului decizional a fost efectiv mimată de autorități. Chiar dacă organizațiile societății civile și actorii interesați veneau cu anumite propuneri, ele doar erau bifate precum că au avut loc consultații, au primit un număr de răspunsuri, fără să fie făcut vreun tabel de divergență, fără să fie făcută o analiză și să fie explicat motivul de ce o anumită propunere este respinsă. Din punctul meu de vedere astfel de exemple știrbesc din imaginea autorităților”, explică Pavel Postică.

Libertatea de întrunire, încălcată de poliția mascată?

În Raportul privind starea democrației în R. Moldova, realizat de IDIS Viitorul, se arată că Poliția Republicii Moldova nu îmbunătățește semnificativ calitatea democrației. Conform cetățenilor, Poliția contribuie negativ cu – 0,34 p, iar în opinia experților, cu -0,87 p la calitatea democrației. Discutând cu reprezentanții societății civile și activiștii civici, aceștia spun că deseori Poliția R. Moldova încalcă dreptul la libertatea de întrunire. Acest element ar fi doar una din acțiunile vizibile care ar scădea din calitatea democrației din țară și din încrederea în instituțiile statului.

Activistul civic și directorul de programe la Centrul de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, spune că „Poliția a dezvoltat pe parcursul anilor mai multe metode de intimidare a protestatarilor pașnici, înainte, în timpul și după proteste. Aceste metode sunt adesea subtile, de exemplu, să facă o conferință de presă înainte de un protest anunțat, în care să povestească că ar exista anumite semnale despre riscuri de violențe, iar probele pe care le aduc sunt niște statusuri deocheate de pe Facebook. Asta convine foarte bine celor de la putere”.

Unii cetățeni, în urma protestelor, au avut nevoie de asistență juridică din cauza că au fost victime și le-a fost violat dreptul la întrunire. De exemplu, asociația Promo-LEX a reprezentat în instanțele naționale și internaționale cetățeni ale căror drepturi au fost încălcate de organele de ordine.

„Au fost multiple cazuri în care reprezentanții forțelor de ordine au venit la întruniri publice îmbrăcați în haine civile. Din această cauză puteau fi ușor confundați atât cu protestatarii, cât și cu anumiți provocatori. Noi am sesizat cazurile când dumnealor au intervenit nejustificat și au aplicat inclusiv forța fizică, mijloacele speciale din dotare, în situații în care aplicarea acestora nu era necesară. Au fost situații în care forțele de ordine au reacționat diferit în situații comparabile, când pentru a proteja, spre exemplu, o persoană și/sau un demnitar de rang înalt au fost blocate străzi sau cartiere întregi ale orașului Chișinău doar pentru a limita dreptul la întrunirea a câteva sute de persoane care încercau să protesteze în același loc”, spune Pavel Postică.

Un exemplu recent de intimidare a fost la Ambasada Belarus din Moldova, unde erau 7-8 protestatari cu pancarte și 10 polițiști. „Pentru ce? Părerea mea e că – pentru a intimida. Dacă ești prima oară la un protest și ești imediat înconjurat de polițiști care îți cer să te documentezi, mai ai chef să mai ieși și data viitoare? În final, chiar și după un protest pașnic, te poți trezi cu o discuție serioasă la comisariat și cu o amendă, adesea fără vreun temei legal. La același protest de la Ambasada Belarus, poliția a decis să le facă un proces-verbal contravențional participanților pentru că au scris mesaje cu creta pe trotuar – un loc public. Asta chiar dacă nu au putut să explice ce anume din legislație a fost încălcat. Toate aceste exemple sunt de fapt încălcări ale legii de către forțele de ordine”, relevă Andrei Lutenco pentru GAZETA de Chișinău.

Am încercat să aflăm opinia instituției publice, și am adresat câteva întrebări Inspectoratului General de Poliție, cu referire la metodele pe care le aplică angajații săi atunci când au loc întruniri publice, am solicitat și un comentariu despre faptul că instituția este prezentată drept una din cele care scade din nivelul democrației din R. Moldova, însă am primit răspunsuri evazive. „Concluziile subiective la care faceți referire,…, în baza cărora au fost formulate respectivele concluzii, lasă loc pentru subiectivism. Nu putem comenta aceste informații.” Iar în „cazurile în care au fost depistate abuzuri din partea polițiștilor, au fost întreprinse măsuri coercitive în privința persoanelor vinovate”, ne-au spus la Secția Comunicare și Protocol IGP.

Pe ce loc urmează să se poziționeze R. Moldova la capitolul democrație la anul viitor? Totul depinde atât de corectitudinea instituțiilor publice, cât și de insistența cetățenilor.

Acest articol a fost scris cu prilejul Zilei Internaționale a Democrației, care a fost pe 15 septembrie.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here