Comportamentul ocupanţilor sovietici (2)

211
0

În mai multe articole documentare am scris despre miile de aventurieri, rătăciţi, desfrânaţi, borfaşi şi beţivani aduşi din Rusia şi Ucraina în Basarabia de ocupanţii sovietici mai întâi în 1940, apoi în 1944. Infracţiunile şi crimele săvârşite de aceştia nici azi n-au fost pedepsite… O trăsătură de caracter a noilor stăpâni după 1944 era vigilenţa şi credinţa oarbă în dogma stalinistă, căutarea în permanenţă a „duşmanilor poporului – servitori ai imperialismului mondial”.

Tot despre un „comportament civilizat” este vorba în Hotărârea CR Târnova al PC(b) din Moldova privind excluderea din partid a lui Perekidailov C. M.

Perekidailov Chiril Mihailovici – anul naşterii 1914, membru al PC(b) al URSS din anul 1940, biletul de partid nr. …, ucrainean, funcţionar, studii primare. În momentul deschiderii dosarului lucra şef adjunct al secţiei raionale Târnova al NKVD. În prezent, lucrează împuternicit operativ al secţiei judeţene Soroca al secţiei NKVD. S-a stabilit:

Perekidailov C. M., activând în raionul Târnova, se dedica sistematic beţiilor şi s-a compromis ca comunist. La 10 octombrie 1944, şi-a permis o beţie şi comportament huliganic în apartamentul lui Grigorievscaia. În timpul scandalului, ghimnastiorka (un fel de tunică din stofă groasă, pe care o purtau soldaţii şi ofiţerii sovietici – n.n.) în care se afla şi biletul de partid a fost aruncată în stradă. A doua zi, participanţii la beţie i-au înmânat lui Perekidailov ghimnastiorka şi biletul de partid. La 29 octombrie 1944, a participat la o altă beţie. În stare de ebrietate şi scandal, i s-au furat biletul de partid şi alte documente. Biletul de partid n-a mai fost găsit…

Toţi ocupanţii erau plini de importanţă, cu aere de superioritate faţă de populaţia băştinaşă, cu un comportament obraznic şi violent, lacomi şi hrăpăreţi, dând interesului personal şi burții proprii importanţă republicană. Cu cât funcţia era mai înaltă, cu atât posibilităţile de îmbogăţire fără muncă erau mai sigure, iar riscul de a fi pedepsit era nul. Documentele selectate, traduse din limba rusă de autorul acestor rânduri şi incluse în prezentul articol, sunt acte întocmite de instituţii sovietice prestigioase, autoritare.

La începutul anului 1944, situaţia de pe frontul de est se schimbase în favoarea URSS, lucru care a devenit posibil datorită victoriei ruşilor la Stalingrad. Deja în primăvară câteva raioane din nordul Basarabiei au fost reocupate de oştirile sovietice. Comportamentul ocupanţilor este previzibil în toate perioadele istorice, din care fac parte batjocura şi violenţa faţă de băştinaşi, lipsa fricii că vor fi pedepsiţi pentru faptele săvârşite. Mai laconic – învingătorii nu sunt judecați!

Concomitent cu ocuparea funcţiilor, caselor şi apartamentelor băştinaşilor, veneticii au luat toate măsurile pentru a se căpătui cu salarii exagerat de mari. Iată o scrisoare adresată lui G. M. Malenkov, secretarul CC al PC(b) al URSS, semnată de secretarul CC al PC(b) M N. Salagor, care menţionează următoarele:

Certificat

În RSS Moldovenească sunt șase comitete judeţene de partid: Bălţi, care include 14 raioane, Bender – nouă, Soroca – nouă, Chişinău – opt, Orhei – opt şi Cahul – șase. Până în prezent, problema privind salariul lucrătorilor de răspudere ai comitetelor judeţene de partid n-a fost rezolvată. Până la soluţionarea finală a problemei privind salariul cadrelor de partid judeţene au fost stabilite salariile lucrătorilor de partid de categoria I ai comitetelor săteşti: prim-secretarii comitetelor judeţene – 1300 de ruble pe lună, secretari II – 1100 de ruble, şefii de secţie – 800 de ruble, instructorii din secţii – 600 de ruble, şefii sectoarelor speciale – 800 de ruble şi ajutorii secretarilor – 600 de ruble pe lună.

În prezent, chestiunea privind majorarea salariului secretarilor unor comitete judeţene a fost înaintată la CC al PC(b) al Moldovei. Noi considerăm că problema este pusă corect şi la timp. Biroul CC al PC(b)al Moldovei a discutat la 5 iunie 1944 această problemă şi a considerat oportună înaintarea unui demers către CC al PC(b) al URSS despre majorarea salariului lucrătorilor responsabili ai Comitetelor judeţene de partid din Moldova. Noi propunem stabilirea următoarelor salarii lunare: prim-secretarilor – 1500 de ruble; secretarilor II – 1400 de ruble, șefilor de secţie – 1100 de ruble; instructorilor din secţii – 800 de ruble; șefilor de secţii speciale – 1000 de ruble; ajutorilor secretarilor – 700 de ruble.

Hotărârea Biroului CC al PC(b) al Moldovei privind respectiva problemă se anexează.

Întrebaţi persoanele în etate care era valoarea sau puterea de cumpărare a sumelor sus-menţionate, ca să înţelegeţi că acestea însemnau o avere întreagă în perioada respectivă.

Ocupanţii n-au uitat nici de ocrotirea sănătăţii, luând o serie de măsuri şi hotărâri, care de facto au transformat sănătatea lor într-un patrimoniu naţional. Încă nu se terminase cel de-al II-lea Război Mondial, iar în locurile cele mai pitoreşti ale Basarabiei, în imobilele mănăstirilor, spitalelor, şcolilor erau amenajate sanatorii şi case de odihnă pentru cadrele staliniste de partid. În câteva cazuri au fost construite clădiri noi pentru aceleaşi necesităţi.

Şeful Direcţiei Administrative a CC al PC(b) al URSS Krupin, într-o circulară secretă din 18 aprilie 1944, îi scria secretarului CC al PC(b) din Moldova, Salogor:

În legătură cu solicitările comitetelor regionale privind repartizarea lucrătorilor de partid bolnavi la tratament, inclusiv la sanatorii, Direcţia Administrativă a CC al PC(b) al URSS vă comunică următoarele: 1. Trebuie să fie asigurate condiţii adecvate pentru tratamentul lucrătorilor de partid în primul rând pe loc, folosindu-se sanatoriile şi casele de odihnă locale. Cheltuielile necesare pentru plata biletelor de tratament în sanatoriile şi casele de odihnă locale sunt prevăzute din contul bugetului local la fondul indemnizațiilor de tratament pentru activul de partid. 2. Deplasarea la tratament a lucrătorilor de partid peste hotarele regiunii lor, în spitale şi sanatorii, trebuie efectuată numai când nu există condiţii necesare de a organiza tratamentul pe loc. În acest caz, e necesar să fie trimis din timp un demers la Direcţia Administrativă a CC a PC(b) al URSS cu o informaţie amănunţită despre boală şi pacient, semnată de medicii care-l tratează, şi despre necesitatea de deplasare a pacientului; în cazuri de urgenţă, aceste informaţii se transmit prin telegraf.

Lucrătorii de partid se pot deplasa la Moscova sau în alte regiuni pentru tratament numai în cazul când au primit confirmare despre deplasare de la Direcţia Administrativă a CC al PC(b) al URSS. 3. Direcţia Administrativă a CC asigură tratamentul lucrătorilor responsabili din aparatul de partid, aflat la bugetul partidului. Personalul gospodăresc şi auxiliar al organizaţiei de partid şi colaboratorii arhivelor de partid, instituţiilor de studiere a istoriei partidului (,,istpart”), gazetelor, editurilor, care se află în gestiunea locală a sovietelor, trebuie trimişi la tratament prin secţiile regionale şi raionale de ocrotire a sănătăţii (Narkomzdrav) sau sindicate. 4. Toate achitările băneşti necesare pentru lucrătorii de partid trimişi la tratament se înfăptuiesc de către organizaţiile locale de partid; tot pe loc se hotărăşte eliberarea indemnizațiilor medicale pentru aceştia. 5. La eliberarea biletelor de tratament în sanatorii şi case de odihnă, 20% din costul acestora o plăteşte lucrătorul de partid. Este necesar să fie avertizați lucrătorii de partid trimişi la tratament că în sanatorii şi casele de odihnă alimentaţia este asigurată în condiţii generale potrivit normelor stabilite de Narkomtorg [Comisariatul Norodnic pentru comerţ – n.n.] al URSS şi nu există posibilitatea de a aloca fonduri suplimentare.

 

Să nu uităm că mai era până la sfârşitul războiului mondial. Pentru acesta era nevoie de multe resurse materiale şi financiare. Atât pe front, cât şi în spatele lui oamenii erau într-o situaţie de nedescris. Sutele de mii de răniţi aveau nevoie de tratament şi medicamente; peste tot domnea sărăcia, foametea şi mizeria. Cu toate acestea, ocupanţii nu puteau ştirbi din cheltuielile rezervate pentru scumpa lor sănătate, motiv din care, cu toate că aveau nişte salarii decente, ei achitau doar 20% din costul nominal al biletelor de tratament sau de odihnă.

Autor: Alexandru MORARU, istoric-arhivist, publicist

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here