Au luptat pentru libertatea Lituaniei

564
0
Imagini de la ceremonia de reînhumare a osemintelor lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, 6 octombrie 2018. În această zi, întregul popor al Lituaniei a adus un omagiu comandantului mișcării de rezistență armată care a luptat contra ocupației sovietice.

Batalioanele erau formate preponderent din colaboraționiști locali, activiști de partid și tineri comsomoliști, foști partizani sovietici, soldați demobilizați din Armata Roșie. Fiecare district rural avea desemnate plutoane de exterminare, acestea constând din 20-30 de persoane, conduse de lucrători de stat și/sau de partid. O perioadă îndelungată unitățile sovietice de exterminare au numărat aproximativ 20 000-22 000 de oameni, inclusiv 17 000 de lituanieni.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În lupta împotriva mișcării partizanilor lituanieni, instituțiile represive ale statului sovietic au folosit pe scară largă agenți, informatori și grupurile speciale de informatori de poliție care activau sub acoperire ca partizani. În 1952-1953, activitatea agenților și operațiunile grupurilor speciale au devenit cele mai importante în lupta împotriva partizanilor lituanieni.

27 700 de agenți

Prin natura activităților, agenții erau împărțiți în agenți interni (infiltrați în echipele de partizani și în organizațiile clandestine), agenți speciali (trimiși cu misiune într-un anumit loc), agenți de șoc (membri ai grupurilor teroriste), agenți celulari (care îi spionau pe cei arestați), agenți de influență (care formau opinia publică și a persoanelor individuale) etc. În 1951, la dispoziția Ministerului Securității de Stat se aflau 27 700 de agenți.

Agenții de șoc ai grupurilor speciale au fost cea mai periculoasă și cea mai oribilă categorie de agenți. Pretinzând că sunt partizani din alte regiuni, ajunși la fața locului, aceștia aveau scopul să stabilească relații cu partizanii locali, iar ulterior, convocându-i la o întrunire, îi împușcau sau îi arestau. Pentru a elimina martorii, agenții de șoc ucideau adesea familii întregi de populație civilă, lăsând să se înțeleagă că făptașii crimelor ar fi partizanii lituanieni.

Imagine de la ceremonia de reînhumare a osemintelor lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, 6 octombrie 2018. În această zi, întregul popor al Lituaniei a adus un omagiu comandantului mișcării de rezistență armată care a luptat contra ocupației sovietice.

La începutul anului 1952, Ministerul Securității de Stat al R.S.S. Lituaniene avea la dispoziție șase grupuri de agenți de șoc, cu o componență de 77 de agenți. Conform datelor incomplete, în 1945-1959, grupurile speciale au ucis aproximativ 500 de partizani, au luat prizonieri circa 220 de peroane, au ucis 60 de civili. De asemenea, au purtat în mod insidios o anchetă cu aproximativ 700 de participanți ai mișcării de rezistență din Lituania, iar ca urmare au fost arestați 5 000 de susținători și persoane de legătură ale partizanilor. Conform documentelor sovietice, numărul total al „exterminatorilor” uciși în luptele împotriva partizanilor lituanieni a atins cifra de 2 000 de persoane.

Mii de oameni au fost arestați, exterminați fizic sau deportați

În imposibilitatea de a înfrânge rezistența militanților pentru libertatea și independența Lituaniei prin aplicarea forței armate, regimul sovietic a recurs la alte metode pentru a submina baza socială a luptătorilor pentru libertate, și anume distrugând stratul social care i-a sprijinit. În categoria celor mai periculoși dușmani ai sistemului sovietic au fost trecuți membrii mișcării de rezistență și rudele lor, oamenii care ascundeau partizanii sau îi susțineau, precum și țăranii care au refuzat să se alăture gospodăriilor colective (colhozuri – n.a.).

Mii de oameni au fost arestați, exterminați fizic sau deportați în regiunile de est ale Uniunii Sovietice, iar gospodăriile familiilor partizanilor și ale susținătorilor lor au fost confiscate. Conform datelor statistice, ca urmare a deportărilor sovietice, din RSS Lituaniană au fost exilați cu forța circa 40 002 de oameni în luna mai 1948, 33 500 de oameni – în martie 1949 și 20 357 de oameni – în octombrie 1951. Ca urmare, partizanilor lituanieni le venea tot mai greu să se asigure cu alimente, haine și alte necesități de bază. Deportările au fost pregătite din timp și în cel mai mare secret, efectuate pe neașteptate și în mod insidios, pentru a evita orice încercare de fugă sau eschivare din partea oamenilor locului.

Imagine de la ceremonia de reînhumare a osemintelor lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, 6 octombrie 2018. În această zi, întregul popor al Lituaniei a adus un omagiu comandantului mișcării de rezistență armată care a luptat contra ocupației sovietice.

Pentru transportarea familiilor deportate au fost folosite camioane și vagoane pentru transportarea animalelor, fără condiții sanitare sau igienice. Drumul în astfel de condiții a durat câteva săptămâni, cu numeroase victime din rândul pruncilor și al bătrânilor, incapabili să suporte călătoria lungă și obositoare până în regiunile de est ale Uniunii Sovietice.

Jonas Žemaitis-Vytautas, împușcat în închisoarea Butyrskaja din Moscova

Rezistența armată în RSS Lituaniană a luat sfârșit în primăvara anului 1953. În mai 1953, generalul de brigadă Jonas Žemaitis-Vytautas a fost capturat de organele sovietice de represiune și, după un an și jumătate de torturi și interogatorii, a fost împușcat în închisoarea Butyrskaja din Moscova. În 1956, a fost arestat unul dintre ultimii conducători ai mișcării lituaniene de partizani – Adolfas Ramanauskas-Vanagas, torturat cumplit în închisoarea din Vilnius și executat în noiembrie 1957.

În ciuda faptului că rezistență armată a fost înfrântă, iar lupta cu regimul sovietic a căpătat ulterior caracterul mișcării de disidență, memoria poporului lituanian despre luptătorii pentru libertatea și independența Lituaniei a fost întotdeauna vie fiind transmisă următoarelor generații. Imediat după disoluția Uniunii Sovietice și reafirmarea independenței Lituaniei, autoritățile au demarat un program complex de reabilitare a memoriei și de recunoaștere a drepturilor victimelor regimului totalitar-comunist și a eroilor rezistenței armate.

Imagine de la ceremonia de reînhumare a osemintelor lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, 6 octombrie 2018. În această zi, întregul popor al Lituaniei a adus un omagiu comandantului mișcării de rezistență armată care a luptat contra ocupației sovietice.

Au fost aduse acasă osemintele lituanienilor care au murit în anii deportării. Armata lituaniană din perioada anilor de luptă contra ocupației sovietice a fost reconfirmată drept unicul organ de stat legal în Lituania în perioada anilor de rezistență armată anticomunistă, iar structurile instaurate în republică de către regimul totalitar-comunist au fost scoase în afara legii.

Drept omagiu adus mișcării de rezistență armată în perioada anilor 1944-1953, Seimul (Parlamentul) lituanian a declarat anul 2018 – Anul Adolfas Ramanauskas-Vanagas. Osemintele lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, identificate prin metoda ADN-ului de către un grup de cercetători ai Centrului Genocidului și Rezistenței Populației din Lituania într-o groapă comună și anonimă din Cimitirul Orfanilor, au fost reînhumate la 6 octombrie 2018 în mod solemn, cu onorurile corespunzătoare unui conducător de stat, în cimitirul Antakalnis din Vilnius.

În memoria luptei de partizani care și-a atins în cele din urmă scopul”

În data de 4 octombrie 2018, reprezentantul oficial al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, exprima indignarea Kremlinului față de ceremoniile de comemorare a lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas la Vilnius, în mod absolut nejustificat etichetându-l ca „lider al bandelor” și ca „colaborator nazist”. Ministerul de externe rus afirma că „oficialitățile lituaniene, continuă încercările de a revizui istoria recentă și de a-i prezenta pe membrii bandelor «fraților pădurii» în calitate de «eroi-mucenici» care au luptat în Lituania în anii postbelici. […] Este o situație cinică prin faptul că mormântul celui care se face responsabil de moartea unui număr considerabil de peroane civile se va afla în imediata vecinătate cu mormintele celor 5 000 de soldați sovietici, care au murit eliberând orașul Vilnius de cotropitorii fasciști”.

Cercetări arheologice desfășurate în Cimitirul orfanilor, din Vilnius, în urma cărora la 1 iunie 2018, într-o groapă comună au fost identificate osemintele lui Adolfas Ramanauskas-Vanagas, torturat și ucis de KGB în 1957. (imagine preluată din „Lithuanian Military Digest”, octombrie 2018):

Președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė, comentând declarațiile Mariei Zaharova, afirma: „Rusia îl urăște pe comandantul de partizani Adolfas Ramanauskas-Vanagas, fapt care confirmă încă o dată că noi celebrăm un erou, simbolul libertății noastre”. Prim-ministrul lituanian, Saulius Skvernelis, consemna cu aceeași ocazie: „Judecând după reacția țării vecine, vedem că am luat de fapt o decizie corectă, iar pentru ei – inamicul (Adolfas Ramanauskas-Vanagas – n.a.) a fost deosebit de important și periculos. Cred că este ziua victoriei poporului nostru, a luptătorilor noștri pentru libertate, pentru că înaintașul nostru este înmormântat așa cum ar fi trebuit, în memoria luptei de partizani care și-a atins în cele din urmă scopul”.

Autor: Virgiliu Bîrlădeanu, cercetător științific, Institutul de Istorie.

* text elaborat în cooperare cu Centrul de Cercetare a Genocidului și Rezistenței din Lituania

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here