Geamurile și ușile sunt sparte, podeaua și tavanul sunt putrede, beciurile sunt pline cu gunoi, bucăți de cărămidă și tencuială căzută, aleile zac în paragină – asta e starea pe care o constată vizitatorii conacului. Construit acum mai bine de 100 de ani pe pământurile bancherului Andrei Pommer, cel mai mare parc dendrologic din Republica Moldova este în paragină, iar conacul se află într-o stare de degradare totală.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINECând ajung la conacul Pommer, turiști din republică și de peste hotare rămân dezamăgiți de drumul făcut pentru a vedea cum se ruinează un monument istoric din cauza indiferenței autorităților din Republica Moldova.
Deși are statut de monument de arhitectură de importanță națională, autoritățile nu se grăbesc să aloce fonduri pentru restaurare și întreținere. Pe parcursul existenței sale, complexul a trecut prin mâinile mai multor instituții publice. Din proprietatea privată a trecut sub ocrotirea RSS Moldovenești, apoi la Ministerul Agriculturii, folosit de Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale ca sanatoriu preventoriu, ulterior dreptul parțial de proprietate i-a revenit Grădinii Botanice din Chișinău. Iar în 2013 autoritățile publice locale au insistat să-l treacă în gestiunea primăriei locale. Din toți acești proprietari, doar celor din urmă le-a reușit să atragă câteva investiții, dar și ei nu au dus la capăt lucrările, iar conacul este pe cale de ruinare.
„Scopul nostru este să restaurăm conacul boieresc”
De când conacul Pommer a intrat în gestiunea autorității publice locale (APL), acestea au făcut mai multe încercări pentru obținerea resurselor financiare. Până în acest moment APL a reușit să elaboreze un proiect tehnic de execuție care i-a costat circa 600 de mii de lei.
„În prezent, așteptăm și ne este rușine de ceea ce este. Scopul nostru este să restaurăm conacul boieresc, noi ne propunem să amplasăm muzeul boierului Pommer și muzeul satului în incinta conacului, iar la al doilea etaj să fie amenajată o sală de conferințe”, spune primarul satului Țaul, Andronie Mitrică.
Totodată, APL-ul își propune să fie restaurate toate clădirile de pe lângă conac, să facă un hotel în locul unde cândva se afla sanatoriul. „Ideea este de a oferi în arendă acele spații pentru agenții economici, pentru că primăria nu poate să se ocupe cu astfel de lucruri. Noi vom da în arendă, iar în bugetul local vor veni resurse financiare”, a conchis primarul s. Țaul.
Andronie Mitrică spune că pentru restaurarea conacului este nevoie de 16 milioane. În anii 2013-2014, din Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) au fost alocate peste 9 milioane de lei, bani din care a fost renovate gardul din jurul parcului, cel istoric și casa-muzeu. Valoarea totală a proiectului urma să fie de peste 26 de milioane de lei, însă finanțarea a fost stopată din cauza nerespectării clauzei din contract.
„A fost un proiect care nu a avut continuitate pentru că primarul a schimbat destinația muzeului reconstruit și a mutat primăria în incinta acestuia. Din această cauză pe atunci – în 2014, a fost la fața locului ministrul dezvoltării regionale și mediului, Vasile Bâtca, și a încercat să convingă primarul să facă din muzeul renovat muzeu, și nu primărie. Consiliul local a decis să fie primărie, din acest motiv finanțarea nu a continuat”, explică Ion Urușciuc, specialist în comunicare, ADR Nord.
De cealaltă parte, primarul își justifică decizia spunând că au mers după modelul altor țări, unde administrația publică locală este amplasată în clădiri restaurate. Asta i-a costat peste 15 milioane de lei și stoparea lucrărilor de restaurare.
„Nu se planifică nici un suport financiar de la stat”
Am încercat să aflăm care este poziția autorităților publice centrale. Din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) nu se planifică nici un suport financiar pentru restaurarea conacului, justificarea e că acesta este în gestiunea administrației locale.
„APL a insistat să i se transmită acest obiectiv în gestiunea lor pentru a avea posibilitatea să-l întrețină, să aibă grijă și să-l protejeze. Pentru obținerea unor finanțări din partea statului, APL ar trebui să vină cu toată documentația de proiect. Atunci ministerul ar putea să propună includerea obiectivului într-un plan de acțiuni de lungă durată. Aceste cheltuieli trebuie să fie planificate din timp. Există acte normative, hotărâri și ordine ale Ministerului Finanțelor care descriu în detalii cum poate fi obținută finanțare de stat. MECC nu poate să finanțeze, pentru că nu noi gestionăm finanțele din stat”, explică Rita Garconița, consultant principal la Direcția patrimoniu cultural din cadrul MECC.
La Agenția de Investiții din Moldova, care are misiunea de a contribui la dezvoltarea turismului și creșterea economică prin sporirea nivelului investițiilor străine, la fel nu există planuri de resuscitare a celui mai mare parc dendrariu și a conacului Pommer.
„Noi nu suntem abilitați direct să preluăm un asemenea obiectiv. Din moment ce apare parcul din Țaul ca produs turistic, începem să îl promovăm, mai exact promovăm serviciile pe care le prestează. De exemplu, parcul din Țaul poate apărea ca obiectiv natural, fără a presta anumite servicii. Noi l-am inclus ca pe un obiectiv care poate fi vizitat”, a comentat pentru GAZETA de Chișinău, Alexandru Ivanov, șeful Direcției promovarea turismului din cadrul Agenției de Investiții din Moldova.
„Zona are un potențial turistic destul de bogat”
Specialiștii din domeniul turismului ar fi bucuroși să includă parcul Pommer pe harta traseelor organizate pentru vizitatorii străini, însă, în lipsa unei infrastructuri adecvate în zona de nord a țării, aceștia vizitează mai rar astfel de destinații ca parcul din Țaul.
„Zona are un potențial turistic destul de bogat. În cazul în care aș duce încolo grupuri de turiști le-aș caza tocmai la Bălți, pentru că pentru a explora această zonă este nevoie de minimum două zile, iar în apropiere nu există locații normale pentru cazare. Cred că un hotel ar face mai atractivă zona. Deși vor trebui create condiții mai avantajoase decât la hotelurile din Bălți”, spune cofondatorul agenției de turism GoAdventure Moldova, Andrei Rusu.
Totodată, o atenție sporită trebuie acordată promovării destinațiilor din jur. „Fără o campanie de promovare nu are sens să construiești hoteluri. În plus, nu uitați că turiștii vin din luna mai până în octombrie. Ce va face hotelul în extrasezon? Acolo sunt mai multe clădiri. Ele ar putea fi transformate în muzeu, centru de conferințe, magazine de suvenire, o sală de degustare, hotel”, a adăugat Andrei Rusu pentru GAZETA de Chișinău.
Din spusele primarului din s. Țaul, Andronie Mitrică, aceștia vor încerca să atragă diverse fonduri pentru a putea duce la capăt renovarea conacului Pommer.
În contextul pandemiei, vizitarea obiectivelor turistice din Republica Moldova a luat amploare, însă nu și spre cel mai mare parc dendrologic de la nordul republicii. Autoritățile publice locale și cele centrale întâmpină dificultăți financiare.
Când vor fi deschise ușile conacului boieresc? Deocamdată, această întrebare rămâne fără răspuns.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
