„Dodon umblă fără mască şi lumea se ia după el”

Într-o continuă promovare a ziarului în cadrul campaniei de abonare, echipa GAZETEI de Chişinău a vizitat duminica trecută, 14 iunie, centrul raional Cimişlia. Cu gândul de a realiza un vox populi într-o problemă ce preocupă în mod constant pe toată lumea, am abordat, la piaţă şi în afara ei, mai multe persoane cărora le-am adresat întrebări legate de coronavirus, de această pandemie ce nu ne mai slăbeşte, ba dimpotrivă, continuă să facă victime şi să ia amploare.

Intrările în piaţa din Cimişlia sunt bine păzite de angajaţii din pază şi de forţele de ordine. Condiţia de a purta mască este obligatorie pentru toţi, chiar şi pentru un cetăţean care se revoltă şi strigă că e o prostie ce se întâmplă şi că mai degrabă putem muri purtând aceste măşti. Pe cel nemulţumit îl ia în primire poliţia şi, după o discuţie serioasă, cetăţeanul scoate zece lei pentru masca ce îi asigură trecerea nestingherită pe teritoriul pieţei. Înăuntru însă o dă jos, ca şi multă altă lume care se sufocă sub arşiţa dogoritoare a verii.

Un bărbat de vârsta a treia îşi duce de mână nepoţica; el – cu mască, ea – fără. Îl întreb de ce nu-i cumpără şi copilei o mască şi-mi răspunde că masca e la mama fetiței, fiica dumnealui, de care s-au rătăcit prin piaţă…

Întrebarea despre cât va mai putea dura coronavirusul, despre efectele sale negative şi măsurile ce se impun pentru depăşirea situaţiei complicate de pandemie, cu care ne confruntăm de câteva luni bune, o adresez mai multor persoane.

Petru Bâtcă, 85 de ani, fost zootehnician: „Cred că există coronavirus. La Cimişlia nu avem persoane decedate de această boală, deşi sunt contaminări. Odată şi odată vom scăpa noi şi de asta, dar până atunci trebuie să ascultăm de conducerea pe care o avem. Guvernu-i guvern şi trebuie să-i dăm crezare, căci e foarte greu să faci acum faţă situaţiei. Este clar că se cheltuiesc mulţi bani pentru tratamente, dar nu avem încotro. Să nu ne adunăm grămadă mulţi oameni, să avem grijă unii de alţii, pentru că, dacă n-o să respectăm regulile, s-ar putea să fie şi mai rău”.

Lidia, 67 de ani, fostă funcţionară: „Numai Dumnezeu ştie când o să scăpăm de această urgie. Uneori ni se pare că e o farsă, o glumă proastă a cuiva, alteori, după ce aflăm că au mai murit atâţia şi atâţia oameni – că este un lucru adevărat. Cu cât mai mulţi bani se vor da din Occident pentru combaterea coronavirusului, cu atât mai mulţi bolnavi vor apărea. Cred că până la alegerile noastre prezidenţiale scăpăm de molimă şi vom răsufla uşuraţi (râde şi pleacă mai departe).

Mihail, 60 de ani, tehnician-sudor, Satul Nou, Cimișlia: „Nu ştiu învăţaţii când vom scăpa de coronavirus, dar noi, oamenii mai simpli, de unde să ştim?!… Ş-apoi ne mai întrebăm dacă cifrele cu cei bolnavi sunt adevărate şi nu cumva sunt, intenţionat, umflate. Nu ştiu de ce, dar îmi pare că unora le convine s-o întindă cât mai mult cu această situaţie”.

Vladimir, 35 de ani, şofer de curse lungi: „Sondajele, după părerea mea, sunt într-adevăr trucate. Guvernul nostru este responsabil de ceea ce se întâmplă. Lucrurile merg din rău în mai rău. La noi la Cimişlia, bunăoară, sunt aduşi pacienţi din trei raioane învecinate – Comrat, Basarabeasca şi Ceadâr Lunga, dar lipseşte personalul medical calificat. Există medici care nu au nici în clin, nici în mânecă cu acest domeniu al medicinei, dar sunt obligaţi să se implice, pentru că nu ai de unde lua acum alţi specialişti. E trist, dom’le, ce să mai vorbim”.

Andrei, 67 de ani, fost agronom: „Coronavirusul o să dispară când procesul lui de lichidare n-o să fie dirijat dintr-un sigur centru. Nu vreau să comentez prea mult, dar vă pot spune că se spală mulţi bani şi se umblă şi la banii bugetari, prevăzuţi pentru alte necesităţi. Sărmanii medici care luptă acum cu pandemia, nici ei nu-şi iau banii după munca pe care o depun”.

Nicolai, 61 de ani, şofer de autobuz: „Dodon, care ar trebui să ne servească drept exemplu, umblă fără mască şi lumea se ia după el. În aşa mod, nu scăpăm noi degrabă de covid. În afară de aceasta, au întrerupt măsurile antiepidemice când pandemia abia era pornită şi le reiau când aceasta înfloreşte”.

Vasile, 55 de ani, conducător de gospodărie ţărănească: „Pentru combaterea covidului, îi ţin pe lucrătorii mei, mai ales pe tineri şi tinere, la distanţa de minim o sută de metri. Am să le dau voie să se mai apropie, dar după ce trece molima. Glumesc, desigur, dar măsurile de precauţie nu strică”.