Lipsa dreptului la moarte în Republica Moldova

Suntem într-o perioadă destul de dificilă, dar nu nouă în istoria umanității, în care zilnic titlurile de știri ne anunță despre numărul de oameni decedați fie în urma virusului, fie din cauza unor accidente sau altor motive de sănătate.

Conform statisticilor oficiale internaționale (prezentate de worldmeters.info), doar în prima jumătate a acestui an au fost înregistrate peste 27 de milioane de decese pe tot globul pământesc.  Zilnic, fiecare dintre noi posibil că se află la câțiva pași de interacțiunea cu potențiali factori care ar provoca sfârșitul vieții. Problema morții este una fundamentală, ea nu poate fi ignorată.

În acest articol mi-am propus să abordez una din laturile morții, și anume: dreptul la alegerea finalului vieții. Un subiect controversat, care trezește diverse sentimente, dezbateri aprinse și contradictorii atât pe criterii morale și religioase, cât și pe criterii juridice și etice. Cu toate că eutanasia este legalizată în mai multe țări (Olanda, Belgia, Elveția, Luxembourg, Columbia, Germania, Canada și altele) acest subiect rămâne a fi unul foarte sensibil și practic absent în discuțiile din societatea moldovenească.

În discuțiile cu mai mulți cititori despre eutanasie, majoritatea și-au manifestat acordul de a avea dreptul de alegere în cazul în care starea de sănătate nu le va mai permite să poată trăi demn, fără îngrijiri specializate și fără speranță de viață confirmată de medici. Dar aceleași persoane consideră că este prea devreme pentru Republica Moldova să fie legalizată eutanasia, și asta anume din motivul nivelului crescut de corupție în mai multe ramuri ale statului, care respectiv ar crește riscul abuzurilor de putere și chiar ar putea duce la omoruri intenționate.

„Nu suntem suficient de pregătiți”

Avocata Nicoleta Hriplivîi Caminschi, avocată Promo-LEX, are păreri împărțite privind legalizarea eutanasiei și consideră că Republica Moldova încă nu este pregătită pentru reglementarea prin legislație a eutanasiei. „Accept că într-un stat cu principii și valori democratice reale astfel de procedură este inevitabilă și extrem de necesară. Dar nu și pentru R. Moldova, pentru că avem un sistem de justiție foarte corupt și inechitabil. Într-o societate cu un model de comportament la fel ca și în justiție, nu exclud că o astfel de lege ar crea foarte mare abuzuri și ar putea duce la crime.”

Eutanasia se mai numește sinucidere asistată, iar persoana trebuie să-și manifeste benevol dorința de a muri. Practica țărilor în care acest lucru este reglementat prin legislație, arată că pacienții care suferă de boli incurabile și sunt în stadii terminale ale vieții, au dreptul să solicite ajutor pentru a trece în moarte. Procedura este efectuată prin injectarea unei soluții chimice care provoacă o moarte rapidă și fără dureri.

„Acest lucru ar putea exista într-o societate matură, dezvoltată, într-un stat în care legea este pilonul și fundamentul său, o societate în care nu se dau plicuri și pachete sau se apelează la cumetri. O astfel de procedură ar trebui să existe într-un stat dezvoltat, cu o societate înțelegătoare.

O altă problemă este biserica. Chiar dacă ar exista un asemenea proiect, chiar dacă s-ar întruni condițiile pentru un sistem de justiție echitabilă, biserica se va opune foarte mult și va influența anumiți exponenți ai politicii. Consider că este necesar să se discute o astfel de lege, dar încă este prematur, nu suntem suficient de pregătiți ca să înțelegem cum se aplică”, a comentat avocata Nicoleta Hriplivîi Caminschi.

„Acest drept al pacientului nu este respectat în Republica Moldova”

Vadim Pogoneț, președinte al Comisiei de specialitate îngrijiri paliative, îngrijiri de lungă durată și îngrijiri medicale la domiciliu a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, precizează că „îngrijirile paliative nu au nimic cu eutanasia. Îngrijirile paliative se referă la persoanele care au probleme multiple legate de boli care duc la deces cu probabilitate foarte înaltă. Boli în care oamenii suferă foarte mult. Aceste îngrijiri nu prevăd în nici un mod apropierea morții, ci sunt menite să facă suferința omului cât mai puțin percepută și mai ușoară.”

În experiența sa a auzit de mai multe ori expresii și doleanțe prin care pacienții își doreau să li se termine suferințele. „Au fost rugăminți din partea pacienților foarte stresați care își doreau să moară, iar întrebările pe care le adresau erau directe și spuneau că, dacă ar exista o posibilitate să termine chinurile, ei ar alege-o. Astfel de momente se întâlnesc deseori.

Ceea ce trebuie să realizăm este faptul că există o diferență între a spune că vrei să mori și cea de a-ți pune capăt zilelor. Faptul că dorința de moarte este exprimată, iar dacă pacienților li s-ar oferi așa ocazie nu înseamnă că toți s-ar sinucide sau ar fi gata să accepte eutanasia. Încă o problemă este identificarea dacă persoana care se apropie de deces este în deplinătatea facultăților mintale pentru a lua o decizie. Tratamentul la sfârșit de viață este făcut cu doze mari de medicamente și combinații, care au efecte adverse asupra stării psihice.

La noi nu există alternative, bolnavii se luptă până la capăt, chiar dacă pacientul spune că el nu mai vrea să fie ținut în viață, acest drept al pacientului nu este respectat în Republica Moldova”, a adăugat Vlad Pogoneț.