Depresia, tot mai frecventă

Cum o recunoaștem și cum scăpăm de ea

Pandemia noului coronavirus, autoizolarea și stresul au pătruns în toate domeniile vieții, afectând grav inclusiv bunăstarea și sănătatea mintală a populației. Depresia este un fenomen tot mai răspândit în această perioadă. Vom descrie mai jos câteva semne ale acesteia și vă vom sugera o serie de sfaturi pentru a scăpa eficient de ea.

Stresul și frica de îmbolnăvire, pierderea tragică a vieții, combinate cu izolarea socială, insuficiența accesului la activitățile preferate și viitorul neclar au „taxat” fiecare membru al societății. Aceste probleme pot fi mai pronunțate pentru persoanele ce s-au confruntat cu anxietatea sau suferă de o predispoziție către aceasta.

Într-un studiu chinez, care a explorat consecințele psihologice ale pandemiei actuale, 35% dintre respondenți au raportat tulburări ale dispoziției provocate de noul virus. Pentru cei ce trăiesc deja cu depresia, COVID-19 este o complicație adițională. Însă chiar și persoanele care nu s-au confruntat anterior cu ea pot experimenta, de asemenea, unele simptome ale acestei afecțiuni.

Ce este depresia?

Mai întâi de toate – ce este depresia?

Este o afecțiune medicală serioasă care afectează negativ modul în care te simți, gândești sau acționezi. Din fericire, aceasta se tratează. Depresia provoacă sentimente de tristețe și pierderea interesului față de activitățile pe care le-ai savurat cândva. Aceasta poate provoca un șir de probleme emoționale și psihice și îți poate diminua potențialul de a activa acasă și la serviciu.

Simptomele depresiei pot cuprinde:

Sentimentul de tristețe și stare depresivă;

Pierderea interesului și a plăcerii față de activitățile care te pasionau anterior;

Schimbări ale poftei de mâncare, pierderea sau acumularea kilogramelor indiferent de regimul alimentar;

Insomnii sau somnul prea îndelungat;

Pierderea energiei și oboseala persistentă;

Efectuarea activităților inutile, vorbirea și mișcarea mai lentă (acțiuni observate cu ușurință de cei din jur);

Simțul de inutilitate sau vinovăție;

Dificultatea de gândire, concentrare sau luare a deciziilor;

Gânduri suicidale.

Aceste simptome trebuie să dureze cel puțin două săptămâni pentru stabilirea diagnozei de depresie.

Depresia afectează un adult din 15 (6,7%) în fiecare an, iar unul din 6 adulți (16,6%) va suferi de depresie cel puțin o dată în viață. Afecțiunea poate apărea la orice vârstă, dar se manifestă cel mai frecvent în adolescență sau în jurul vârstei de 20 de ani.

De ce apare depresia?

Depresia poate afecta orice persoană, chiar și pe cea care locuiește în condiții aparent ideale de viață. Însă există unii factori de risc pentru apariția acesteia, legați de:

Biochimie – lipsa unor substanțe chimice din creier poate declanșa simptomele depresiei;

Genetică – depresia poate avea un caracter de familie. De exemplu, dacă un frate/soră geaman(ă) suferă de această afecțiune, celălalt are un risc de 70% de a trece printr-o stare depresivă cel puțin o dată în viață.

Personalitate – oamenii mai puțin siguri de sine, care sunt ușor copleșiți de stres și sunt pesimiști, pot experimenta mai ușor depresia;

Factori de mediu – expunerea continuă la violență, neglijare, abuz și sărăcie pot face unele persoane mai vulnerabile față de stres.

Cum influențează pandemia actuală depresia?

Experții menționează că persoanele care suferă de schimbări ale dispoziției pot fi mai vulnerabile față de criza actuală de sănătate publică deoarece:

Ele sunt mai expuse riscului infectării;

Accesul la tratamentul obișnuit poate fi mai dificil în această perioadă;

Stresul emoțional cu privire la noul virus și izolarea socială fac patologia preexistentă mai dificilă;

Autoizolarea le îngreunează accesul la terapia obișnuită, precum consilierile psihologice sau unele laturi ale stilului de viață ce erau de ajutor.

Cum să faci față depresiei?

Cel mai principal sfat în situația actuală este să nu mai trăim în „tiparul de criză”. Un șir de activități de rutină trebuie să rămână pentru a ne ajuta să depășim cu bine situația actuală. Printre acestea se numără:

Urmarea unei rutine zilnice maxim posibile;

Limitarea timpului petrecut în ascultarea știrilor sau în spațiul social media;

Găsirea modalității de a fi activ psihic;

Alimentația rațională;

Luarea orelor de somn;

Evitarea alcoolului și a drogurilor;

Focusarea pe lucrurile pe care le poți controla;

Menținerea conexiunilor sociale.

Aceste practici nu vor schimba situația în care se află o persoană, dar vor ajuta la conștientizarea faptului că există conexiunea cu viața de până la pandemie. Întreprinderea acestor pași vor ajuta persoanele să facă pași concreți pentru a se simți mai bine.

sanoteca.md