Recomandările legislativului, subminate de Guvern

Ce soluții (nu) propune Guvernul pentru cetățenii care au de plătit credite, dar n-au avut de lucru în timpul stării de urgență

Pe lângă problemele de sănătate și fricile sociale cauzate de virusul COVID-19, această pandemie pune la încercare sistemul bancar din Republica Moldova, dar mai ales bugetele fragile ale oamenilor. Deși o bună parte din cetățeni a rămas fără locuri de muncă în perioadei stării de urgență, creditele pe care le au nu au fost puse în totalitate pe pauză.

La prima vedere, autoritățile declară că vin în ajutorul cetățenilor care au credite. Băncile au încercat să vină în întâmpinarea oamenilor și au prevăzut o serie de soluții în favoarea clienților lor. GAZETA de Chișinău a încercat să afle care sunt soluțiile statului, băncilor și ale companiilor de micro-creditare, pentru cetățeni.

Două istorii, aceeași problemă

Traian, un tânăr de 25 de ani, care lucrează administrator la un salon de înfrumusețare din Chișinău, povestește că dacă înainte de carantină se putea cât de cât descurca să plătească creditul pentru automobil, acum acest lucru este imposibil. Pe toată durata stării de urgență, saloanele de înfrumusețare și frizeriile au fost închise, respectiv toate persoanele care lucrează în acest domeniu nu au avut salarii.

„Eu am credit la o companie de microfinanțare, acolo pur și simplu nu au pus penalizări, iar din iunie trebuie să plătesc lunar mai mult decât înainte, pentru că au adăugat prețul acestor trei luni de carantină la suma generală a creditului. În mod normal, ar fi trebuit să înțeleagă dificultățile prin care trec oamenii care nu au avut salarii de aproape trei luni de zile și să prelungească cumva perioada creditului. Acum nu-mi închipui cum voi ieși din această situație.”

Un antreprenor din Chișinău, care are afacere în domeniul vânzărilor materialelor de interior, din cauza că în perioada carantinei a lucrat doar pe online, spune că veniturile au fost mai mici cu 60-70% decât până la starea de urgență. Și asta deși compania avea deja dezvoltat sectorul de vânzări pe online.

„La începutul pandemiei, am mers la compania de microcreditare și am vrut să scriu o cerere pentru amânarea plăților, adică mutarea datei limită de achitare cu cinci luni înainte. Însă ei nu au fost de acord cu această modalitate, mi-au zis atunci că pot amâna doar ratele pentru aceste trei luni plus procentul.

Asta înseamnă că atunci când eu, ca agent economic, ies din pandemie cu forțele la pământ, nu voi plăti lunar 30 de mii de lei, ci aproape 50 de mii de lei. Evident că am refuzat propunerea lor, am zis că voi rupe din alte cheltuieli, dar voi plăti acum, pentru că dacă voi lăsa după pandemie mă voi îngloda cu totul. Așa că am decis mai bine să întârzii în perioada asta un pic, dar oricum să achit.

Totul a fost normal până vinerea trecută, 29 mai, când mi-a venit un mesaj prin care mă anunțau că deja se termină perioada de anulare a penalităților și că de luni îmi vor calcula amenzi zilnice pentru întârzierea plății pentru credit. Lor le pare că, dacă s-a încheiat această perioadă de urgență, toți au început să trăiască mai bine și lumea are bani pentru achitarea creditelor”, explică nemulțumit, Vlad, un antreprenor din Chișinău.

Ce spun băncile și companiile de microcreditare?

Băncile au adoptat politici speciale prin care au venit în întâmpinarea clienților, identificând soluții individuale pentru fiecare persoană în parte, în funcție de tipul creditului și felul în care a avut de suferit persoana în perioada stării de urgență, cum ar fi șomajul tehnic.

Una din cele mai populare soluții a fost amânarea ratelor, în baza unei cereri, pentru perioada carantinei. O soluție aparent bună, dar destul de dureroasă pentru clienții finali, din cauza că la plata lunară calculată inițial se adaugă suma totală din cele două sau trei luni în care oamenii nu au fost în stare să achite ratele conform orarului standard.

Unele bănci au mers după exemplul din România și au propus opțiuni de restructurare a creditelor, mai exact prin prelungirea termenului final de rambursare a banilor cu un termen de până la 6 luni. Însă această variantă creează alte probleme pentru consumatorul final, adică îi este influențată negativ istoria creditară. Totodată, nu toate politicile întreprinse de bănci au fost preluate și de companiile de microfinanțare nebancare.

Inițiative legislative ignorate de puterea executivă

Dan Perciun, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, din partea fracțiunii PAS, a explicat pentru GAZETA de Chișinău că împreună cu colegii au preluat experiența din România și au înregistrat la sfârșitul lunii aprilie un proiect de lege prin care au făcut același lucru.

„Doar că noi am fost un pic mai conservatori și am propus să le permită celor care au credite de la companiile de microfinanțare să poată să-și amâne plățile cu 6 luni de zile în loc de 9 luni și am propus să oferim acest drept doar persoanelor fizice.

Am înregistrat proiectul de lege, l-am trimis la Guvern și am trimis o scrisoare la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) pentru a afla care este părerea lor și cum văd ei situația. Sunt foarte mulți oameni care au credite, în special în sectorul de microfinanțare, iar CNPF venise până atunci doar cu recomandări pentru companii și nu era clar ce urma să se întâmple după expirarea stării de urgență.

CNPF a confirmat că este nevoie de modificări și a pregătit un proiect de lege exact după modelul românesc pe care l-au trimis la Guvern pe 8 mai. Lucrurile s-au blocat la Guvern, sub pretextul necesității consultării ample a tuturor părților implicate, a reprezentanților sectorului bancar și de microfinanțare. A trecut aproape o lună de atunci și nu există nici un fel de progres”, comentează deputatul.

La data de 11 mai 2020, premierul Ion Chicu a convocat o ședință în care a fost discutată reeșalonarea creditelor care va fi posibilă până pe data de 30 iunie 2020. Vitalie Dragancea, consilierul prim-ministrului, a spus pentru GAZETA de Chișinău că „există proiectul guvernului pe care CNPF l-a examinat și a adăugat completări tehnice. Guvernul nu se poate implica direct în relațiile dintre instituțiile bancare, nebancare și clienți. Guvernul prin politicile sale creează precondiții în care să fie revăzute condițiile de creditare, apoi vine cu subvenționarea dobânzilor”.

Deputatul Dan Perciun consideră că este puțin probabil să fie promovată inițiativa legislativă, „pentru că Igor Dodon, pentru a putea oferi acei 700 de lei pentru pensionari și dubla salariile medicilor, în condițiile când nu poate accesa banii de la Uniunea Europeană, va trebui să se împrumute de la bănci. Băncile însă nu sunt obligate să-i ofere acești bani și vor condiționa inclusiv prin excluderea oricăror obligații de a amâna plățile la creditele cetățenilor și ale agenților economici. Adică, noi te credităm, dar tu nu intri peste noi cu tot felul de obligații suplimentare. Eu cred că aceasta este înțelegerea și de asta proiectul a murit”, a explicat Dan Perciun.