Jocul cu viața diabeticilor

561
0

Decidenții și culisele scandalului medicamentului Strim în Republica Moldova

Esculap-Farm SRL a acționat în judecată statul pentru cantitatea enormă de biosimilar Strim contractată și nelivrată. Protagoniștii schemei sunt politicieni, oameni de afaceri, funcționari de stat și medici. Trecerea de la analogi de insulină la biosimilari, însoțită de abuzuri și falsificări, a pus în pericol viețile a 18.000 de diabetici de tipul I și II – copii, gravide și bătrâni.

Problemele acestor oameni au început după ce Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, în frunte cu pedemista Silvia Radu, a decis să achiziționeze 413.860 de penuri (seringi – n.r.) de Insulină Glargină Strim, în loc de 67.590 de doze de Insulină Glargină Lantus, cât au indicat medicii endocrinologi.

Această cantitate de penuri de Insulină Strim a fost destinată pentru 15.350 de persoane, și nu pentru cei 2.826 de adulți și 454 de copii, care luau anterior Lantus.

Ministerul și-a justificat transferul tuturor acestor oameni la același medicament – biosimilarul Strim – prin faptul că a vrut să îi asigure pe toți diabeticii din R. Moldova cu tratament cu analogi de insulină.

Toată această acțiune s-a desfășurat în contextul campaniei electorale pentru alegerile legislative din februarie 2019.

Capac la toate astea a fost ordinul Ministerului Sănătății din 20 februarie 2019, care conține instrucțiuni eronate pentru administrarea medicamentului Strim.

Punctul trei din instrucțiunea ministerului prevede, negru pe alb, următoarele: „Transferul persoanei tratate cu analogul de Insulină Glargină (Lantus) la biosimilarul (Strim) se efectuează în raportul de 1:1”.

Cu alte cuvinte, funcționarii ministerului le-au aplicat celor circa 16.000 de pacienți, cu tipuri diferite de diabet, același tratament.

Transferul imediat al tuturor pacienților de la analogi de insulină la biosimilare este imposibil fără un regulament clar, a atenționat Zinaida Alexa, coordonatoarea Programului Național de Prevenire și Control al Diabetului Zaharat.

Culmea erorilor este că însuși Rezumatul caracteristicilor produsului Strim, acest medicament criticat, atenționează că remediul trebuie dozat individual și personalizat pentru fiecare pacient: „Aceste unități sunt valabile exclusiv pentru Strim şi nu sunt identice cu UI sau unităţile utilizate pentru a exprima potenţa altor analogi de insulină”.

Zinaida Bezverhni, fosta șefă a Agenției Medicamentului, și Zinaida Alexa nu sunt convinse astăzi, după investigațiile efectuate, că produsul ucrainean Strim are o calitate îndoielnică.

Toate problemele au pornit, susțin oamenii din domeniu, de la ordinele pripite și eronate ale ministerului în frunte cu Silvia Radu.

„Medicii nu au respectat instrucțiunea medicamentului Strim, ci instrucțiunea greșită a Ministerului Sănătății publicată la 20 februarie 2019”, susține Zinaida Bezverhni.

Trebuie subliniat că administrarea unei doze incorecte de insulină poate să provoace comă diabetică.

Ordinul antimedical al Ministerului Sănătății 

Ordinul cu bucluc a fost semnat de secretarul de Stat, Boris Gîlca, cel care a făcut publice în iunie–iulie 2019, în perioada de criză politică, abuzurile angajaților ministerului.

„Mi-a fost pus spre semnare un ordin avizat de un secretar de stat și de experții Comisiei de specialitate a ministerului (procedură obligatorie!) […] Indicații repetate au venit și de la ministra pe atunci [Silvia Radu], cu mențiunea că frigiderele depozitului sunt arhipline.”

„Ulterior, am aflat că cineva dintre membrii Comisiei care s-a opus procurării preparatului Strim și-a dat demisia [Zinaida Alexa]. După asta, am informat oficial autoritățile despre o nouă schemă de spălare de bani”, a concluzionat Gîlca.

Responsabila de elaborarea proceselor-verbale ale comisiei de specialitate și cea care a pregătit ordinul pentru semnare a fost Tatiana Zatîc, șefa Direcției Asistență Medicală Primară a ministerului.

Zatîc ne-a declarat că a „pregătit multe ordine” la viața ei și că nu își amintește de care ordin este vorba. Ea a refuzat dialogul cu reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Odată emis ordinul cu pricina, problemele au curs gârlă. Din cauza că în raioane nu există un număr suficient de endocrinologi, iar în altele opt – aceștia lipsesc cu desăvârșire, nu avea cine să supravegheze transferul la Strim. Pacienții au fost lăsați de izbeliște.

Valul de reacții adverse 

Începând cu sfârșitul lui aprilie și până la 25 iulie 2019, ziua în care Agenția Medicamentului a decis suspendarea certificatelor de înregistrare a medicamentelor Strim, au fost înregistrate 90 de cazuri de reacții adverse. Până în prezent, au fost înregistrate 112 cazuri.

Potrivit datelor companiei Farmak, producătorul medicamentului, în Ucraina, în decursul perioadei ianuarie–martie 2019, au fost folosite 77.500 de flacoane de Strim și au fost înregistrate doar trei reacții adverse.

Prin urmare, numărul de reacții adverse și ineficiență a Strimului în Moldova, la 64.500 de flacoane folosite, este de circa 37 de ori mai mare decât în Ucraina.

Angajații Agenției Medicamentului au constatat că, în mare, singura sursă de informare a medicilor despre modalitatea de transfer la biosimilarul Strim a fost ordinul eronat și incomplet nr. 239 din 20 februarie 2019 al Ministerului Sănătății.

Problemele au curs gârlă

De cealaltă parte, Jan Sîli, șeful companiei Esculap-Farm, care a distribuit în Moldova biosimilarul ucrainean Strim, susține că valul de reacții adverse a fost provocat de incompetența medicilor care nu au știut cum să titreze (să potrivească – n.r.) corect dozele.

Mai mult, omul de afaceri a ținut să precizeze că reacțiile adverse și ineficiența au fost înregistrate doar în cazul transferului pacienților de la insulină umană – Humulin, ActRapid, Protaphane – la Strim, și nu de la analogul de insulină Lantus la biosimilarul Strim.

În pofida numărului mare de reacții adverse, cantitatea de Strim trebuia distribuită în instituțiile medicale. Acestea, la rândul lor, potrivit fostei ministre a Sănătății, Ala Nemerenco, nu aveau unde să o stocheze și solicitau distribuirea Strimului în funcție de numărul pacienților care se tratează cu acest medicament.

Pentru a se scuza pentru randamentul scăzut în administrarea Strimului, Agenția Medicamentului a dat vina pe „influența mass-media”.

Decidenții combinației

Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a anunțat la 20 august 2018 Ministerul Sănătății că în R. Moldova sunt 18.000 de pacienți dependenți de insulină. Dintre aceștia, 3.280 – 454 de copii și 2.826 de adulți – beneficiază de tratament cu analogi.

La 28 septembrie 2018, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a organizat licitația în funcție de calculele stabilite de medicii Spitalului Clinic Republican.

La 29 octombrie 2018, Agenția Medicamentului a înregistrat biosimilarul Strim în nomenclatorul medicamentelor din R. Moldova.

Cu câteva zile înainte, șeful companiei Esculap-Farm, Jan Sîli, făcuse un demers către CAPCS în care a solicitat modificări în caietul de sarcini.

„Dacă a fost autorizat un alt medicament [Strim], cu aceeași substanță activă, nu în seringă preumplută, ci în cartuș, ei sunt obligați să îl includă în lista de oferte. Deci, eu, și nu ei, am insistat să fie respectată legea.”

La 5 noiembrie 2018, un grup din angajați ai ministerului și ai CAPCS – Silvia Radu, Rodica Scutelnic, Gheorghe Gorceag, Daniela Demișcan, Tatiana Zatîc, Lilia Oleinic, Lilia Gantea, Anatol Gudumac, Ivan Antoci – a decis că sistemul medical are nevoie 413.850 de penuri de analogi de insulină, în valoare de 62.077.500 de lei, pentru 13.350 de pacienți.

Trebuie menționat că în grupul de mai sus nu a mai rămas niciun endocrinolog. Aceștia fuseseră solicitați să se pronunțe într-o ședință din 31 octombrie, în aceeași zi cu înregistrarea medicamentului Strim în registrul medicamentelor din R. Moldova, după care nu au mai fost convocați.

Acum, după toate problemele pe care le-au avut diabeticii, statul va fi obligat să plătească cele aproape 260.000 de seringi Strim, care au fost contractate și nelivrate.

Investigația a fost realizată în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here