Risc sporit de transformare a penitenciarelor în focare de COVID-19

147
0
Imagine simbol, sursa: middleeastmonitor.com
Imagine simbol, sursa: middleeastmonitor.com

Deși perioada stării de urgență s-a încheiat și a trecut într-o altă formulă, pentru majoritatea instituțiilor nu există încă motiv de relaxare. De la 18 mai, instanțele de judecată au reluat o parte din practicile de până la carantină, iar din motiv că nu toate judecătoriile sunt dotate cu echipamente ce asigură desfășurarea ședințelor de judecată la distanță, cresc riscurile de transformare a penitenciarelor în focare cu virusul COVID-19 în rândul deținuților, dar și al angajaților din sistem.

Pentru a afla mai multe detalii despre această situație, GAZETA de Chișinău a discutat cu vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, responsabil pentru sediul Ciocana, Ghenadie Pavliuc, cu șeful serviciului de presă al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Oleg Pantea, și cu avocatul Vadim Vieru din cadrul Asociației Promo-LEX.

Societatea civilă trage alarma

La data de 15 mai, Promo-LEX, împreună cu mai multe organizații ale societății civile a lansat un apel către autoritățile publice centrale, care conținea un set de recomandări pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în penitenciare. Una din recomandările principale fiind organizarea ședințelor de judecată prin intermediul sistemului de teleconferință sau ca judecătorii să se deplaseze la sediile penitenciarelor. O măsură importantă în prevenirea răspândirii virusului în instituțiile penitenciare din țară.

„Acest lucru poate fi făcut pentru evitarea escortării, un proces care presupune interacțiune cu foarte multe persoane, ceea ce crește substanțial riscul ca virusul să ajungă în penitenciare. Deținuții sunt transportați împreună cu mai multe persoane, inclusiv cu polițiștii care intră în contact cu persoanele reținute, iar printre angajații poliției sunt destul de multe cazuri de persoane infectate. Începând cu 18 mai, instanțele au solicitat penitenciarelor să escorteze deținuții la ședințele de judecată în care sunt vizați. De luni au început să crească substanțial riscurile”, explică Vadim Vieru, avocat Promo-LEX.

În perioada obișnuită de până la declararea stării de urgență, doar la Penitenciarul nr. 13 din capitală erau escortate zilnic circa 140 de persoane. Reluarea acestor practici sporește riscul de a transforma penitenciarele din republică în focare de infecție cu COVID-19, care ar răspândi virusul atât printre angajații sistemului penitenciar, printre colaboratorii poliției, cât și printre deținuți.

„Dacă virusul ajunge în penitenciare, acesta poate foarte ușor să se răspândească, pentru că este un mediu închis, oamenii stau în condiții supraaglomerate, ei au o anumită comunicare informală inclusiv transmiterea unor scrisorele din celulă în celulă, respectiv acestea reprezintă suprafețe pe care virusul poate să se păstreze. Condițiile de igienă sunt proaste în penitenciare, nu sunt suficiente măsuri de protecție. Astfel, într-un timp foarte scurt un penitenciar întreg, cum ar fi nr. 13 în care stau închiși circa 1000 de oameni, ar putea să se infecteze. Chiar dacă ei stau în celule separate.

Circa 50% din toți deținuții care sunt în prezent în penitenciare (peste 6000 de oameni sunt în total în penitenciare) au diferite boli cronice și comorbidități care, dacă sunt combinate cu COVID-19, ar putea să ducă la agravarea stării de sănătate, inclusiv la cazuri de deces. Sunt peste 120 de persoane care au vârsta peste 63 de ani și sunt în categoria de risc”, a comentat Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, pentru GAZETA de Chișinău.

Penitenciarele sunt pregătite, judecătoriile – ba

Șeful serviciului de presă al ANP, Oleg Pantea, ne informează că numărul de deținuți care sunt escortați în judecată după ce s-a încheiat starea de urgență nu s-a schimbat și este practic același care era în perioada stării de urgență. „Dacă în perioada de până la pandemie erau escortați circa 100 de deținuți pe zi, doar din Penitenciarul nr. 13, acum sunt escortați circa 30 de deținuți în toată țara. Sunt cazurile urgente când deținuții sunt escortați în instanțele de judecată, cu respectarea unor condiții cum ar fi utilizarea vizierelor, mănușilor și măștilor de protecție, păstrarea distanței sociale dintre personal și deținuți. În mare parte ședințele se desfășoară prin intermediul sistemului de teleconferință.”

Deși instituțiile penitenciare sunt dotate cu acest sistem de organizare a ședințelor de la distanță, nu toate judecătoriile din țară dispun de așa tip de echipament. De exemplu, la sediul Judecătoriei Ciocana din municipiul Chișinău, care are șase penitenciare în raza de activitate, încă nu este instalat echipament pentru asigurarea teleconferințelor. „Propunerea ANP este foarte bună, legea permite, dar noi cu părere de rău nu avem aparatajul necesar”, a comunicat vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, responsabil pentru sediul Ciocana, Ghenadie Pavliuc.

În această perioadă se pune accent doar pe ședințele de urgență. Procurorii depun mai puține demersuri și se axează pe chestiunile care nu suferă amânare. Acest lucru scapă judecătoriile de aglomerație.

„Cât privește deplasarea judecătorilor, legea prevede, dar legiuitorul nu a prevăzut că sediul Ciocana are și cauze contravenționale, la care vin părțile și este un volum enorm de lucru. Totodată există și materiale de urgență, care se examinează timp de ore și zile, iar dacă ne vom deplasa la penitenciare, evident că vom acorda cam jumătate de zi doar pentru o deplasare.

Noi am propus să examinăm cazurile la fel cum a fost și până la pandemie, doar că va trebui prezentată cererea persoanei care dorește să fie examinat cazul în absența acesteia”, a adăugat Ghenadie Pavliuc pentru GAZETA de Chișinău.

Conform informațiilor de la ANP, în prezent, nu există nici un caz de infecție cu virusului de tip nou COVID-19 printre deținuții din penitenciarele din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here