„Donând plasmă, chiar și o singură dată, putem ajuta concomitent trei pacienți”

Interviu cu Svetlana Cebotari, șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui

Centrul Național de Transfuzie a Sângelui a început, săptămâna trecută, colectarea de plasmă convalescentă de la pacienții care s-au tratat de COVID-19. Acest tip de terapie, în combinație cu alte medicamente, ar trebui să-i ajute pe bolnavii aflați în stare gravă și extrem de gravă să se însănătoșească. Este o terapie folosită în mai multe țări ale lumii, iar studiile arată că pacienții cărora le-a fost administrată s-au recuperat rapid. Cine poate dona, dar și cine poate beneficia de tratament cu plasmă convalescentă, ne explică șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari. 

• Stimată Doamnă Cebotari, ce a stat la baza acestei decizii?

Comunitatea internațională, inclusiv cea medicală, și-a luat angajamentul să fortifice tratamentul pentru pacienții care s-au infectat cu Sars-Cov-2. Unul dintre aceste tratamente specifice este cel cu plasmă convalescentă. Acesta s-a dovedit a fi, potrivit ultimelor studii realizate de China, Marea Britanie, Italia, SUA, un tratament foarte eficient. Administrarea plasmei convalescente este considerată un tratament specific, datorită anticorpilor anti-COVID-19, care se produc în organismul pacientului sau al persoanei bolnave. Concentrația maximă de anticorpi în organism se formează în aproximativ 14 zile de la însănătoșirea omului, dar poate dura și maxim 25-28 de zile după tratamentul de COVID-19.

• De ce poate fi recoltată abia peste 14 zile, și nu imediat?

În această perioadă organismul încă își revine și trebuie să fim atenți dacă apar sau nu complicații după tratament. Apoi, în momentul donării, putem recolta un volum de 500-600 de ml maxim. Recoltarea unei cantități mai mari ar duce la o destabilizare a procesului de producere continuă și de menținere a concentrației de anticorpi.

• Donatorii trebuie să fie testați la anticorpi înainte să li se recolteze plasma?

Standardele internaționale aprobate de FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor) din SUA și ghidul european prevăd necesitatea prezenței unui rezultat pozitiv la COVID-19 în debutul maladiei și cel puțin un rezultat negativ la sfârșitul tratamentului. Aceste două teste sunt suficiente pentru a decide dacă putem sau nu preleva plasma convalescentă.

• Ce condiții trebuie să întrunească un donator care este chemat să doneze plasmă?

Fiecărui pacient, în momentul externării, i se prezintă un acord de recrutare ulterioară de plasmă. Acest acord include în sine o informație despre plasma convalescentă, formarea anticorpilor, ce reprezintă donarea de plasmă, li se mai spune că ar putea fi contactați de Centrul de transfuzie a sângelui în timp de 14 zile după externare. Dacă pacienții binevoiesc, își dau acordul pentru o ulterioară recrutare. Aceste acorduri sunt trimise Centrului Național de Transfuzie a Sângelui. Deservirea o putem realiza atât în condiții mobile, cât și în staționar. Dispunem de tehnologii automatizate care ne permit să realizăm această procedură în orice punct de colectare a sângelui, fie improvizat, fie deja existent, în orice colț al R. Moldova.

• Care sunt criteriile de donare a plasmei?

Trebuie să întrunească toate criteriile standard eligibile pentru o donare de sânge ori plasmă, ori de alte celule sanguine. , suplimentar, trebuie să aibă testul pozitiv la COVID-19 la începutul tratamentului, și negativ la sfârșitul acestuia.

• Cum se recoltează plasma și cum ajunge ea la pacient?

Recoltăm cel mult 600 de mililitri de plasmă de la donator. Aceasta este testată conform tuturor rigorilor stabilite și standardelor naționale. La toate tipurile de infecție se trece prin mai multe etape de triere, fiind congelată, plasma se stochează și imediat este distribuită instituțiilor medicale, unde sunt direcționați pacienții cu forme grave și extrem de grave de Covid-19.

De asemenea, fiecare doză o separăm în trei unități terapeutice, a câte 200 de ml. Aceste volume terapeutice sunt foarte benefice pentru utilizarea lor rațională, corectă și pe măsura capacității organismului de a asimila tratamentul.

• Cum sunt selectați pacienții gravi?

Recomandările internaționale arată că acest tip de tratament poate fi administrat persoanelor cu forme grave și extrem de grave, care au parametrii vitali foarte depășiți, sunt într-o stare decompensată și neputincioși să facă față acestei maladii. Este vorba de pacienți cu deficiență respiratorie de gradul II-III, au dispnee pronunțată, saturația cu oxigen este sub 90%, cu multiple infiltrații pulmonare, care au o evoluție de dezvoltare foarte progresată. Acest lucru ar însemna că din două în două ore au schimbări în pulmoni și se dezvoltă cu o viteză fulminantă pneumoniile infiltrative, situațiile însoțite de șocul septic sau în cel mai rău caz insuficiență multiplă de organe. Toate aceste semne, luate împreună, arată că tratamentul respectiv este necesar.

• Doamnă Cebotari, ce se întâmplă practic în organismul unui om căruia i se administrează plasma convalescentă?

De fapt, are loc un proces de neutralizare sau de nimicire pasivă a virusului, care circulă în sângele pacientului grav bolnav. Anticorpii sunt niște substanțe bioactive, naturale, care ajută organismul să combată și să distrugă acest virus, îl ajută să lupte cu infecția. Persoanele cu maladii asociate, cum ar fi bolile cronice pulmonare, diabetul zaharat, maladiile oncologice, cardiovasculare, maladiile cronice ale rinichilor, au imunitatea mai slăbită. Din acest motiv ele sunt și cele mai vulnerabile pentru această infecție, iar plasma vine să-i ajute să se însănătoșească.

• Pacientului i se administrează doar plasmă?

Nu. Ea vine să suplinească toată schema de tratament medicamentos existent.

• De câte doze de plasmă este nevoie ca tratamentul chiar să ajute?

În medie, de cel puțin trei-cinci doze consecutiv, maxim ar putea fi șapte zile de tratament. Se aplică câte o doză de 200 ml zilnic.

• Care sunt șansele de recuperare a pacienților cărora li se administrează plasma?

Studiile au demonstrat că pacienții care au fost conectați la aparatele de respirație artificială, într-o perioadă foarte scurtă, își restabilesc respirația naturală. Simptomele dispar într-un timp mai scurt la cei cu dispnee mai îngreunată, pacienții cu comorbidități se restabilesc mai ușor și rata mortalității este mai joasă.

• Dispuneți de echipamentele necesare pentru recoltarea plasmei?

Da. Dispunem de 22 de aparate pentru realizarea plasmaferezei. Pot să vă spun că avem și specialiști instruiți în recoltarea plasmei. Nu este ceva mai diferit decât ceea ce facem noi în fiecare zi. Singura diferență sunt persoanele, la etapa de recrutare, și criteriile de eligibilitate despre care am vorbit. Din punct de vedere tehnic, nu e nicio diferență. Acum, noi deservim donatorii de la ora 7 dimineața până la 7 seara, organizăm și transport dacă se solicită, le oferim toate măsurile de precauție, astfel ca aceste persoane sănătoase să se simtă în siguranță.

• Ce instituție medicală a început prima tratamentul cu plasmă convalescentă?

Institutul de Medicină Urgentă.

• De ce doar bărbații pot dona?

Deoarece bărbații fac parte din grupul de risc minor, al căror plasmă, drept urmare a transfuziei, ar putea provoca reacții adverse post-transfuzionale beneficiarului, în comparație cu plasma de la femei.

• Ce mesaj aveți pentru pacienții care s-au tratat de COVID-19?

Sunt bucuroasă pentru ei și sănătatea lor, pentru că au depășit aceste clipe dificile și i-aș ruga să se solidarizeze, să accepte să fie invitați să doneze. Dacă s-au vindecat în totalitate, ei sunt cei mai potriviți pentru a dona și i-ar putea ajuta și pe alții, mai ales pe cei care suferă de forme grave ale infecției. Donând plasmă, chiar și o singură dată, putem ajuta concomitent trei pacienți. Vă îndemn să o facem, dacă putem.

• Doamnă Cebotari, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Interviu realizat de Elena Cioina