„E doar o luptă naturală, o specie luptă pentru supraviețuire”

888
0

Ian Toma, cercetător moldovean la Universitatea George Washington:

Ian Toma este cercetător asociat al Universității George Washington din Statele Unite, specializat în biochimie și medicină moleculară. L-am întrebat cum se văd de la distanță măsurile antiepidemice luate aici împotriva COVID-19, ce se face bine și unde șchiopătăm, cât de eficient comunică autoritățile, ce scenarii ale evoluției virusului există, când vom avea un vaccin și ce să le spunem oamenilor care cred în teorii ale conspirației.  

  • Domnule Toma, din ceea ce citiți, de dincolo de ocean, cum se vede lupta cu COVID-19 în țara noastră?

Noi nu am fost primii și era un avantaj pentru țară să ne pregătim de această luptă. Deja era cunoscută experiența Chinei, Italiei chiar și a Statelor Unite. Noi nu suntem diferiți față de cele 195 de țări care se confruntă cu pandemia, și dacă vă uitați la modul de răspândire a infecției, nu cred că în Republica Moldova aceasta se va manifesta altfel. Toate țările, practic, au aceeași tendință epidemiologică. Din păcate, multe decizii pe care le-a luat Moldova par a fi influențate  foarte mult de strategia iresponsabilă de prevenire a pandemiei în Rusia. Uneori, când ascultam ce se întâmplă în Moldova, aveam impresia că înainte de un briefing, președintele se consultă cu partenerul din Rusia.

  • Ce greșeli fac sau au făcut autoritățile, din punctul Dvs. de vedere, în luarea deciziilor cu privire la măsurile antiepidemice?

Vă dau un exemplu al situației din America. Președintele Trump nu a făcut mai puține greșeli decât președintele Dodon. Poate chiar mai multe. Însă ceea ce a făcut bun Trump e că de la început lângă el era directorul Institutului de infecții și alergii din SUA, care are o credibilitate foarte mare și majoritatea informațiilor referitoare la starea epidemiologică sunt prezentate de acesta. Deci medicii, cetățenii în general, cred în fiecare cuvânt pe care-l spune acest specialist, pentru că fiecare cuvânt al lui este chibzuit.

În afara de aceasta, la briefing-urile Comitetului Stării Excepționale, cum ar fi Comisia pentru Situații Excepționale din Moldova, se invită savanții care lămuresc treptele pe care trebuie să le parcurgă autoritățile și populația în bătălia cu COVID-19. În mass-media se discută care sunt alternativele, ce se poate întreprinde pentru a face față pandemiei. Probabil că aceleași lucruri se discută și în Moldova, dar mult mai puțin. Specialiștii nu prea apar în mass-media să explice oamenilor de ce se iau anumite măsuri la un moment dat.

În Statele Unite, medicul cu credibilitate despre care vă vorbeam are o influență asupra președintelui. În Moldova se vede foarte clar că niciun medic nu are influență asupra președintelui.

  • Sunt voci care spun că în acest moment situația în Republica Moldova este scăpată de sub control. Alte voci spun că, dimpotrivă, ne descurcăm bine. Dumneavoastră cum vedeți situația?

Puteau fi făcuți niște pași mai decisivi în momentul în care au început să fie prezentate primele rapoarte din China. Pe 24 februarie, E-Sănătate publica un interviu cu Domnul Lozan, care spunea că ar fi fost bine să se facă niște simulări ale răspândirii virusului. Adică să fie pregătiți oamenii cum să procedeze. Era un moment care a fost scăpat, din punctul meu de vedere. Cel puțin puteau fi făcute niște proceduri standard care ar fi trebuit să fie îndeplinite în aceeași zi. Este mai bine să faci planuri pentru situații mai proaste și să ai situații mai bune, decât să planifici pentru situații mai bune, dar să iasă mai prost.

  • Să vorbim despre viruși. De ce oamenii au de suferit din cauza lor?

Virușii au nevoie de oameni pentru a se reproduce. Noi suntem singura lor sursă de supraviețuire. Virușii pot exista în animale de la care ne putem molipsi. Nu se știe încă dacă acest Coronavirus rezistă în animale, dacă poate folosi și alte mecanisme de reproducere. Foarte recent s-a anunțat despre un tigru infectat în New York. Ar trebui să ne pună în gardă. Mulți avem acasă pisici. Aparent, pisicile au același receptor ACE2, care este și punctul principal de atașare a virusului în organismul uman.

  • Ce se întâmplă cu sistemul medical când numărul infectaților crește necontrolat?

În starea de urgență există niște strategii, sunt într-un fel inumane, mai ales pentru medici care au dat jurământul lui Hipocrate. Decizia de a selecta cine trăiește și cine moare. Mulți reanimatologi s-au întâlnit cu astfel de situații când nu aveau posibilitate să resusciteze doi pacienți de-odată. Și atunci decizia e să îi tratezi mai întâi pe cei care au șanse mai mari de supraviețuire.

  • Apropo de teste. Aici sunt testați doar cei cu simptome ale bolii. E corect?

Vă dau un exemplu. Islanda este o țară mică de 320.000 de oameni. Au fost testați toți care au dorit. Practic s-au făcut peste 12.000 de teste. S-a constatat că 50% dintre cei infectați nu au niciun simptom. Deci, 50% dintre infectați nu au simțit nicio schimbare în organism, nici temperatură, nici tuse, nici alte semne care ar fi valabile pentru ca un om să fie testat.

Și Statele Unite, și China au făcut niște analize și au constatat că un număr destul de semnificativ dintre cei care au prezentat simptomele unui infarct miocardic, de fapt, erau infectați cu noul tip de coronavirus. De aceea, cu cât mai multă populație va fi testată, cu atât mai mari sunt șansele să-i identifice pe cei infectați.

  • Vaccinul este un subiect de interes și aici. Toată lumea așteaptă un vaccin…

Sigur vaccinul va fi într-un an, un an jumătate. Sunt niște etape prin care trebuie să treacă un vaccin până să fie administrat oamenilor. Majoritatea vaccinurilor trebuie administrate de două ori. Prima dată sensibilizezi organismul față de virus, ca el să producă anticorpi, iar a doua oară îi dai o doză, care să-i creeze anticorpi de lungă durată. Potrivit protocoalelor, perioada dintre prima și a doua lovitură e de aproximativ 25 de zile. Mai este testată eficiența vaccinurilor, care, iarăși,  necesită timp. Nu putem expune oamenii la viruși pentru a vedea dacă funcționează sau nu. Până nu va fi clar că vaccinul nu e dăunător pentru om și până când nu se va demonstra că e eficient împotriva virusului, nu va fi administrat oamenilor.

  • Aici mișună foarte multe mituri, teorii ale conspirației despre apariția Sars-Cov-2. Ce ar trebui să le spunem oamenilor care cred în ele?

Studiile, deocamdată, arată că ei sunt niște viruși naturali. E clar că e greu să identifici dacă a fost creat de om sau a fost creat natural. Structura genetică e la fel. Cu siguranță nimeni nu a vrut să-l scape intenționat. Dacă cineva s-ar fi gândit la acest lucru, probabil că ar fi avut și vaccinul pregătit, care ar fi fost lansat imediat după ce a fost infectată populația.

  • La ce ar trebui să ne așteptăm în următoarele luni?

Deja apar primele semne că numărul infectărilor a ajuns în vârful piramidei. Acum este o tendință spre oprirea creșterii, nu spre terminarea epidemiei. Următoarele două, trei săptămâni cred că o să fie mai grele pentru R. Moldova. Totuși, metodele de izolare sunt eficiente. Dacă vom începe să testăm și să oprim focarele în mod pro-activ, identificând persoanele care cât de cât au putut fi infectate, atunci lucrurile vor merge spre bine. Cum s-a testat Guvernul, așa trebuie testați și oamenii care contactează cu alți oameni în timpul zilei. Șoferii de troleibuze, cei care duc medicii, medicii trebuie retestați. Chiar dacă azi nu ești pozitiv, asta nu înseamnă că mâine nu iei infecția de la un bolnav. Ca prognoze, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în Moldova. O să vedem în câteva zile.

  • Domnule Toma, vă mulțumesc pentru acest interviu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here