Studiile la distanță, între ciocan și nicovală! Casa a devenit „a doua școală” pentru elevii din republică

După o scurtă vacanța de primăvară impusă de situația creată de COVID19, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) din Moldova a solicitat ca, începând cu 6 aprilie 2020, conducătorii instituțiilor de învățământ să reia procesul educațional la distanță. O parte din instituții a început predarea on-line cu mult înaintea anunțului făcut de reprezentanții ministerului.

Cu doar două luni înainte de finalizarea anului de studii, peste 300 de mii de elevi din republică participă la lecții on-line în clase virtuale. Peste 49 de mii de cadre didactice au fost nevoite să schimbe „peste noapte” modalitatea de predare a lecțiilor. Tamara Negară activează în calitate de profesoară de aproape 30 de ani. Predă limba franceză la Liceul „Ginta Latină” din capitală. 

„Învățământul la distanță m-a luat prin surprindere, de altfel, ca și pe mulți colegi de-ai mei, care au trebuit să se „adapteze” la noile cerințe ale MECC. Primele două săptămâni pregăteam sarcinile de lucru cu link-uri pe YouTube, le expediam prin intermediul diriginților. Ulterior, elevii îmi expediau temele pe e-mail. Dacă aveau întrebări, le răspundeam pe rețelele de socializare. Această situație m-a pus la grele încercări și mi-a „clocotit un pic mințile”. Este cu mult mai complicat să faci lecții la distanță, dar mă descurc”, relevă Tamara Negară.

În Liceul Teoretic „Boris Dânga” din orașul Criuleni, lecțiile la distanță au început pe 18 martie. Profesoara de biologie, Olga Rotari, este unul din cadrele didactice care activează în acest liceu. „Cred că pentru toți este complicat. La început, mi-a fost greu psihologic, dar și foarte obositor emoțional. Este foarte multă informație despre lucrul la distanță și fiecare dintre noi trebuie să aleagă cea mai eficientă opțiune”, precizează profesoara.

Și Igor Costiuc, pedagog de istorie la Liceul Teoretic „Vlad Ioviță” din satul Cocieri (Dubăsari), a început lecțiile on-line cu mult înainte de anunțul oficial al ministerului. „Am început orele pe 17 martie 2020. Inițial, a fost mai greu, până am creat grupurile virtuale pe diferite platforme. Acum, predarea a devenit mai ușoară, dar apar alte probleme”, susține profesorul.

Unii elevi nu sunt încântați de situația creată. „Pentru mine, experiența de a învăța on-line este oarecum şubredă. Desigur, profesorii încearcă să mențină aceeaşi modalitate de predare cu care suntem obişnuiți. Însă lipsa contactului vizual îşi pune amprenta atât pe interesul personal, cât şi pe păstrarea conexiunii dintre elev și profesor”, observă Patricia Corj, elevă la Liceul „Ginta Latină” din capitală.

Aplicațiile on-line, o provocare pentru profesori  

Mulți dintre profesori spun că utilizează aplicațiile recomandate de Ministerul Educației, dar încearcă să le alterneze în funcție de posibilitățile elevilor. „Mi-a luat o săptămână să mă descurc cu aceste platforme, aplicații, tutoriale etc. Îmi reușește, dar este mult încă de studiat. Sunt multe oportunități, dar trebuie timp și exersare”, recunoaște profesoara Tamara Negară.

Pentru a fi cât mai eficientă, profesoara de biologie, Olga Rotari, încearcă să păstreze și din vechile obiceiuri. „În fiecare zi, conspectez tema în cadrul căreia mă străduiesc să atașez materiale vizuale. Le cer elevilor ca tema să fie conspectată în caiete, după care fotografiată și transmisă”, punctează profesoara din Criuleni.

Elevii fără internet sunt lăsați în voia sorții?

Chiar dacă majoritatea elevilor din mediul urban au posibilitatea de a învăța on-line, pentru cei din sate acest lucru este o problemă. Profesorul de istorie din satul Cocieri spune că unii elevi nu au acces la internet. „Majoritatea elevilor sunt din satul Cocieri, dar am și din Molovata Nouă, Roghi, Corjova și Dubăsari. Uneori, au probleme cu viteza semnalului. Sunt elevi care nu au acces la internet. Unii nu au nici telefon fix, nici telefon mobil. Sunt diriginte în clasa a 9-a, iar trei din cei 18 elevi n-au acces la lecțiile on-line. Când vom reveni la școală, cred că vom recupera cu elevii care acum nu au acces la lecțiile on-line”, conchide Igor Costiuc.

„Am un frate mai mic, care este în clasa 5-a, facem în paralel lecţii şi ne folosim de aceeaşi conexiune la internet. Internetul este foarte slab”, constată eleva Adriana Godorozea din Cocieri.

Și la Criuleni există elevi care nu au posibilitatea de a studia on-line. „Din 502 elevi, care studiază în liceul din Criuleni, 19 elevi nu au conexiune la internet și nici acces la calculator. Acești elevi sunt din familii social vulnerabile, au și ei dreptul de a studia. Vom încerca să facem ca temele să ajungă și la acești copii”, spune profesoara de biologie, Olga Rotari.

Examenul de bacalaureat – o cutie a Pandorei?

Anul acesta urmează să susțină examenele de bacalaureat peste 10 mii de elevi din toată republica. Ministerul Educației nu a anunțat, deocamdată, cum va proceda cu absolvenții. Unii profesorii spun, însă, că elevii sunt pregătiți de examene. „La clasa a 12-a, biologia este o disciplină opțională la examenul de Bac. Am cinci elevi de la profilul real și trei de la profilul umanist, care au ales biologia. Am creat grupuri separate cu acești elevi, unde lucrez suplimentar. Elevii sunt pregătiți de Bac. Și așa sunt practic la toate disciplinele. Vor reuși să susțină examenul”, consideră Olga Rotari.

Pe lângă absolvenții de a 12-a, în acest an urmează să susțină examene importante și cei din clasa a 9-a. „Facem ore adăugătoare cu elevii din clasele absolvente, rezolvăm teste, exersăm. Dar, unii absolvenți nu au acces la internet. Nu știu cum este posibil în așa condiții să susții examenele de absolvire”, se întreabă profesorul de istorie Igor Costiuc.

Între timp, absolvenții continuă să se pregătească intens de examene. „Suntem îngrijoraţi. Unii dintre noi nu au calculator, iar la telefon este incomod să ne pregătim. Încercăm să vizionăm lecţii dedicate pregătirii de Bac, dar fără profesor alături este cam dificil. Am reușit să iau cărți de la bibliotecă și fac recapitulare”, ne asigură Adriana Godorozea, elevă în clasa a XII-a la liceul din satul Cocieri.

Și Patricia Corj, elevă în clasa a XII-a „B” la Liceul „Ginta Latină” din capitală, spune că este îngrijorată din cauza situației create. „Mă aflu într-o stare de stres. Sunt sigură că nu sunt unica în această situație. Tot ceea ce se întâmplă este într-un moment total nepotrivit”, își dă cu părerea absolventa.

Speră la un viitor… la facultate

Absolvenții spun că sunt nevoiți să-și amâne planurile legate de studiile la universități. „Nu pot să-mi fac vreun plan, fiindcă totul este incert. Planificam să învăț peste hotare, voiam să aplic în România, Belgia, Portugalia, Republica Cehă şi Polonia. Deja rămâne de văzut, care va fi situația şi ce decizii o să fim capabili să luăm”, opinează Patricia.

„Voiam să aplic la universitățile de la noi şi din România. Dar vom vedea dacă va fi posibil, în funcție de posibilități”, a adăugat Adriana.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul de studii 2018 – 2019, numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general s-a redus la 1246 de unități, iar numărul elevilor a ajuns la 334 de mii de persoane.

Autor: Ana Sârbu

Ana Sârbu

Sunt jurnalistă din 2009. Cred că putem schimba lumea doar fiind corecți, echidistanți, toleranți și integri. Scopurile mărețe aparțin oamenilor măreți.