Cum ajută biserica societatea la vreme de cumpănă

De când a fost anunțată starea de urgență, nu au încetat discuțiile despre nerespectarea regimului de carantină de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM). Încă de la începutul acestei perioade autoritățile publice centrale au venit cu rugămintea de a respecta regimul de carantină, însă din varii motive slujbele au continuat, iar sănătatea enoriașilor a fost pusă în pericol.

Analizând situația din alte țări, de exemplu, a vecinilor din Ucraina, constatăm că preoți și călugări au sărit în ajutor statului și personalului medical, au început confecționarea măștilor și au donat dezinfectant, iar lăcașele sfinte au fost propuse drept spații pentru bolnavii de Covid-19 în cazul în care spitalele vor fi supraaglomerate.

În acest context am încercat să aflăm cum văd reprezentanții BOM problemele cu care se confruntă statul și cum ar putea ajuta aceștia societatea din R. Moldova. Pentru a afla răspunsuri la întrebări legate de respectarea sau nerespectarea regulamentului pe timp de pandemie, despre temeiurile legale privind impozitarea veniturilor bisericești și/sau ajutorul lor din bugetul de stat, dar și despre planurile BOM de a ajuta cetățenii în aceste timpuri dificile, am discutat cu secretarul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Vadim Cheibaș, activistul civic și teologul Ion Andronache, directorul de program „Sectorul financiar-bancar” din cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Sergiu Gaibu, și cu deputatul din Parlamentul Republicii Moldova, Radu Marian.

Vocea bisericii

Vadim Cheibaș, secretar al Mitropoliei Moldovei, spune că biserica nu are decât să se conformeze deciziilor luate în această situație de criză. „Fiecare are dreptul de a gândi diferit, dar bineînțeles că noi avem îndemnurile Patriarhului și cele ale Mitropolitului, care explică tranșant pericolul acestui virus. Cât privește sancțiunile, acestea vin din partea autorităților, iar persoanele care nu s-au conformat vor fi pedepsite conform legii.”

Întrebat dacă biserica ar fi de acord să contribuie la creșterea bugetului de stat prin acceptarea impozitării activităților economice bisericești, secretarul mitropoliei a spus că „BOM, conform constituției, este separată de stat, dar în același timp noi considerăm că biserica ortodoxă este un contribuabil foarte mare și exemplar. Gestionând cele 700 și ceva de lăcașe, mănăstiri și biserici care sunt în patrimoniul național, biserica nu face altceva decât să le îngrijească, astfel susținând statul.

Circuitul intern al bunurilor materiale biserica îl reutilizează în favoarea patrimoniului național. Noi considerăm că biserica contribuie la sănătatea morală a societății. Acum, de exemplu, suntem în fază de colectare a unor donații pentru instituțiile medicale. În scurt timp vom constata ce a fost acumulat și vom transmite la destinație. Este vorba de sume bănești.”

Totodată, deși susține că biserica este separată de stat, Vadim Cheibaș speră că guvernarea va veni în ajutorul bisericilor, care în prezent trec printr-o perioadă de criză. „Sperăm că și autoritățile vor veni cu un oarecare suport financiar pentru biserică, așa cum planifică să susțină HoReCa sau alte domenii care și-au sistat activitatea pe timp de pandemie. Astfel nădăjduim și noi că biserica va fi ajutată din partea autorităților.”

Vocea deputatului

„E clar că în primele două săptămâni de la începerea stării de urgență am văzut multe biserici de la noi care au încălcat deciziile Comisiei Excepționale și au oficiat slujbe. Chiar dacă liderii altor instituții religioase importante, cum ar fi Papa Francisc, Patriarhul Constantinopolului, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, au anunțat că nu vor desfășura slujbele cu mulțimi și au îndemnat credincioșii să se roage acasă.

Ai noștri au vrut să arate că sunt cei mai sfinți din lume, chiar dacă cel mai creștinesc lucru care se poate face acum este să îndemne oamenii să respecte recomandările medicilor și autorităților. O astfel de atitudine vine din cauza scepticismului unor preoți față de știință și a tratamentului preferențial de care s-a bucurat BOM de-a lungul timpului din partea guvernării, care a determinat-o să ignore aceste cerințe”, a explicat Radu Marian, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Cu referire la speranțele mitropoliei de a primi ajutor financiar din partea statului, deputatul i-ar recomanda domnului Vadim Cheibaș să citească articolul 35 alineatul (8) din Constituția Republicii Moldova: „(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. Învăţământul de stat este laic.” „La fel poate consulta articolele 10, 16, 32 și în general pe toate. Nu este corect ca statul să aloce resurse financiare bisericii. Statul trebuie să aloce resurse de dezvoltare economică, socială, să investească în școli, drumuri, grădinițe, în economie.”

„Cât privește impozitarea bisericii, nu cred ca este o temă actuală de discuție, trebuie să ne concentrăm toți pe depășirea crizei pandemiei, dar am putea reveni la subiect după ce se termină criza”, a adăugat deputatul.

Vocea activistului

Activistul civic Ion Andronache spune că „Mitropolia Moldovei vine mereu cu reacții întârziate la orice se întâmplă în societate. Timp de o lună de la anunțarea primului caz de COVID-19, biserica încă nu a venit cu un ajutor concret pentru societate, iar faptul că vor aduna acum resurse este târziu și insuficient. Până se trezesc ei, la noi deja au fost organizate zeci de campanii de colectare de fonduri care au adunat sume enorme pentru a ajuta medicii, spitalele, familiile nevoiașe.

Parohiile din R. Moldova plătesc Mitropoliei un fel de bir semestrial. Suma începe de la 100-200 de lei până la mii de lei. De exemplu, Biserica Sf. Dumitru din Chișinău plătește circa 25.000 lei pe semestru, adică 100.000 lei pe an. Suma totală aproximativă plătită de parohii anual este de circa 20 de milioane de lei. Această cifră reprezintă doar birul folosit pentru întreținerea mitropoliei, a automobilelor și altor nevoi. Astfel de informații desigur că nu sunt făcute publice, iar preoții nu adresează întrebări suplimentare.”

„Comercializarea obiectelor de cult (lumânări sau cărți religioase) care se face atât în biserică, cât și în afara ei, cade sub incidența activității economice și ar trebui impozitată. E nevoie de dorință din partea statului. Cu părere de rău, nici cei mai progresiști politicieni de la noi nu s-au încumetat să pornească acest proces, pentru că se tem să nu-și piardă din popularitate și au dat prioritate altor domenii”, explică activistul.

Ion, care este unul din grupul de inițiativă „Coliba Albastră”, lansată acum câteva săptămâni pentru a duce prânzuri gratuite persoanelor fără adăpost în perioada carantinei, explică și reticența fețelor bisericești în colaborarea pentru cauze de acest gen. „În încercările de colaborare cu BOM în bază de voluntariat, de fiecare dată reprezentanții acesteia au manifestat o doză de reținere și au păstrat distanța dacă acțiunea nu avea substrat sau context religios. Ei nu vor să colaboreze cu voluntarii din societatea civilă. Orice acțiune de filantropie este făcută pentru a nu fi acuzați că biserica nu face nimic. Acest tip de atitudine este manifestat doar de Mitropolia Moldovei, pentru că la Mitropolia Basarabiei sunt altfel, aceștia au oprit slujbele religioase atunci când a fost anunțată carantina”, a adăugat Ion Andronache.

Vocea expertului

„Din păcate, la noi se mai observă unele elemente de intercalare între elita administrativă și cultele religioase. Separarea bisericii în nici un caz nu înseamnă că ea este în afara legilor R. Moldova. Ea trebuie să se conformeze pe deplin acestor legi, iar și mai important este ca instituțiile statului să supravegheze și, în caz de încălcare a legilor, să sancționeze biserica în calitate de organizație și pe membrii cultelor religioase.

Toleranța din partea organelor poliției manifestată la începutul perioadei situației excepționale față de fețele bisericești nu are justificare și aceasta era disproporționată comparativ cu măsurile aplicate față de agenții economici. Doar când situația s-a agravat poliția a aplicat amenzi unor lucrători ai bisericii.

Biserica în R. Moldova este scutită de majoritatea impozitelor. Această abordare preferențială creează riscuri de abuz, iar caracterul uneori comercial al unor lăcașuri face ca aceste preferințe să fie nejustificate. Dreptul la inițiativă legislativă îl au deputații și Guvernul pentru a elimina aceste preferințe fiscale, dar cel mai mult, probabil, materializarea în practică a unei astfel de inițiative va fi posibilă doar dacă va exista o presiune socială suficientă. Și un rol important pentru aceasta îl joacă mass-media care scoate în evidență abuzurile comise de către cultele religioase și slujitorii acestora”, a explicat Sergiu Gaibu, expert la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.