Afacere „iute” și multicoloră

735
0
Ardei iuți și plante suculente de la EcoVazon. Foto: Natalia Munteanu

Cel mai mic ardei din lume măsoară doi milimetri și crește în Republica Moldova. Tepin, căci așa se numește acest mini-ardei sălbatic, s-a adaptat bine la pământul din țara noastră, la fel ca ardeii Aji Cristal și Carolina Reaper care deține recordul mondial pentru cel mai iute ardei din lume. Aceștia, dar și alte varietăți de ardei sunt crescuți cu grijă și răbdare de Sergiu Țurcanu din Chișinău.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Iubitor de iuțeală, Sergiu Țurcanu povestește că a crescut primul ardei în ghiveci în anul 2011, iar de atunci a ajuns să descopere și să cultive în mica lui seră circa 250 de soiuri și varietăți de ardei. Potrivit lui Sergiu Țurcanu, Aji Cristal este considerat cel mai gustos ardei din lume, deoarece este aromat și are un gust specific. Iar cel mai iute ardei este Carolina Reaper care provine din SUA. Ardeiul Caroline Peaper a intrat în 2013 în Cartea Recordurilor drept cel mai iute ardei din lume. Cheiro Roxa este un ardei de culoare bordo, iar Bolivian Rainbow este un ardei în 5 culori.

Cercetând subiectul ardeilor, a aflat că în lume sunt recunoscute 31 de specii de ardei, dintre care doar cinci soiuri se cultivă în agricultură. Moldovenii cresc o singură specie – „Capsicum Annuum”, care include soiuri precum ardeii grași, ardeii kapia, ardeii iuți și gogoșarii. Sergiu Țurcanu precizează că gogoșarul este o varietate, obținută prin încrucișare, specifică zonei Balcani.

„Cel mai mic ardei este sălbatic. Tical se numește zona din care vine, iar Tepin e denumirea ardeiului. Are doi milimetri. Este foarte iute. E la fel de iute ca un ardei habanero”, spune Sergiu Țurcanu, fondator „EcoVazon”. Habanero este o varietate de ardei iute din specia Capsicum Chinense, tipic din Mexic, care a intrat în 1994 în Cartea Recordurilor, având cel mai puternic gust picant. Sergiu menționează că ardeii mici nu sunt neapărat și iuți, iar ardeii mari pot fi dulci sau iuți.

Efectele ardeiului iute pentru organism

Black Naga este unul dintre cei mai iuți ardei din lume, care i-a provocat durere la stomac. La majoritatea ardeilor, iuțeala se simte în gât, pe limbă sau pe buze, dar la ardeii din specia Capsicum Chinense, peste 15 minute, după ce ați simțit iute în palatul gurii, gustul de iute se simte în stomac. „Am mușcat o jumătate din ardei, i-am simțit gustul iute, iar peste 15 minute, când am văzut că mă simt bine – am mâncat cealaltă jumătate și am plecat în oraș. Atunci mi-am dat seama că este cel mai iute ardei pe care l-am mâncat vreodată. Am simțit o durere acută la stomac, care, practic, m-a doborât. Cu greu am ajuns la prima cafenea și am cerut un pahar cu lapte. Știind că lactatele pot stinge senzația de iuțeală”, povestește Sergiu Țurcanu despre experiența sa.

Întreprinzătorul Sergiu Țurcanu, pasionat de ardei iuți și plante suculente, ne asigură că nimeni nu a murit din cauza că a consumat ardei iute. El spune că iuțeala nu este un gust, dar e o senzație falsă, care se produce la nivelul creierului. „Senzația de iute transmite informația la creier că arde ceva, dar de fapt nu arde nimic. Senzația vine de la creier și e falsă”, precizează agricultorul.

Ardeii iuți sunt benefici pentru starea de bine, deoarece consumul lor crește nivelul de endorfină, hormonul fericirii. Țurcanu prepară cafea cu ardei iute, ceai de mentă cu ardei și țuică cu ardei iuți. Bărbatul susține că bacteria helicobacter, care infectează mucoasa stomacului, poate fi omorâtă de capsaicină. Ardeii iuți conțin o substanță numită capsaicină, care determină gradul de iuțeală.

Pe lângă ardei iuți, Sergiu Țurcanu crește plante aromate (rozmarin, cimbrișor etc.) care se consumă și plante suculente care nu se mănâncă. Plantele suculente sunt rezistente la secetă, deoarece ele stochează apa în interior. „Plantele suculente nu necesită îngrijiri speciale, nu au nevoie de multă apă, dar au nevoie de multă lumină. Cresc destul de lent. Suculentele au nevoie de lumină și căldură”, explică Sergiu Țurcanu. În grădina sa, printre sutele de plante suculente am văzut Opuntia, care face parte din familia cactușilor, Haworthia, care are vârfurile străvezii, și alte specii.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here