Europa, între poezie și politică

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional Europalia este dedicată României, țară invitată de onoare. Festivalul Europalia este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27-a ediţie a Festivalului Europalia, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de Europalia International, organizatorul manifestării.

Poezia română contemporană și paradoxurile lumii de azi

Tema principală a programului literar al Festivalului Europalia România este dialogul. Pe parcursul a patru luni au avut loc dezbateri, mese rotunde, lansări de carte cu o tematică precum: perspectiva narativă a istoriei comune europene, personalități ale secolului XX, interferențele cu celelalte arte, avangarda română ca parte a avangardei europene, romanul polițist – gen literar și metamorfozele acestuia, poezia română contemporană și paradoxurile lumii de astăzi.

Debutul programului literar a avut loc pe 8 octombrie 2019, la Teatrul din Liège, unde Linda Maria Baros și Davide Napolia au susținut o lectură-performance. Au urmat alte evenimente dintre care amintim de discuția „Migrație/ Multilingvism” desfășurată în noiembrie la Bruxelles, cu participarea scriitorilor Tatiana Țîbuleac și Claudiu Florian, apoi dezbaterea „30 ans après” („După 30 de ani”) consacrată unei teme esențiale a istoriei recente, căderea comunismului – această dezbatere a avut loc în decembrie la Bozar, au participat scriitorii Gabriela Adameșteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel.

Tot în decembrie, poetele Angela Marinescu, Simona Popescu, Floarea Țuțuianu și Moni Stănilă au fost protagonistele evenimentului De la force poétique. Quatre cinq poètes roumaines găzduit de biblioteci din Liège și Bruxelles.

Jan H. Mysjkin, un reputat traducător din limba română în limba neerlandeză, a prezentat, pe 30 și 31 ianuarie 2020, poezia română contemporană, la Antwerpen și Bruxelles, la aceste manifestări au participat poeții Doina Ioanid, Cosmin Perța, Teodor Dună și subsemnata.

Lectură cu sala plină la Antwerpen

În Flandra există Case ale poeziei, Centre de poezie, edituri de poezie, se desfășoară multe concursuri de poezie, lecturile publice sunt frecvente, cu elemente de spectacol. În fiecare joi, la Biblioteca Permeke din Antwerpen, autori invitați citesc poeme în fața celor pentru care cititul și scrisul au devenit absolut vitale. Orașul și-a format, astfel, un public de poezie care vine la recitaluri constant, din plăcere, nu din obligație. Am beneficiat și noi, cei veniți de la București și Chișinău, de generozitatea și sensibilitatea unor ascultători ce știu să aprecieze poezia de calitate.

În sala plină l-am întâlnit, spre bucuria și uimirea mea, și pe Michaël Vandebril, cunoscut poet neerlandez care îmi dăruise acum doi ani, la festivalul Primăvara Europeană a Poeților din R. Moldova, volumul său „New Romantics” apărut în limba română, la Editura Arc din Chișinău. De notat că tot la Arc au apărut antologiile de poezie neerlandeză „Cu picioarele afară. Cincisprezece poeți flamanzi” (2016) și „Poetule, piaptănă-ți părul! Cincisprezece poeți neerlandezi” (2018), traducători – Jan H. Mysjkin și Doina Ioanid, după ce, în 2014 apăruse antologia „Lumina ultimei zile. Poezie flamandă contemporană” la Casa de Editură Max Blecher din București (aceiași traducători, în colaborare cu Alexandra Fenoghen și Linda Maria Baros).

Poezia română, la rândul ei, e tradusă și promovată în Belgia, apar cărți ale poeților români traduse în franceză și neerlandeză, datorită eforturilor scriitorului Jan H. Mysjkin care a pregătit, special pentru Europalia, un eveniment editorial remarcabil: antologia „Pour le prix de ma bouche. Poesie roumaine post-comuniste”. Volumul antologic a fost publicat foarte recent, la începutul lui 2020, la editura l’Arbre à Paroles a Casei de Poezie din Amay (Maison de la poésie d’Amay). Însuși directorul editurii, David Giannoni, prezent la seara poetică de la Centrul de Kroon din Bruxelles, ne-a oferit exemplarele de autor.

Traducătorul și autorul prefeței Jan H. Mysjkin menționează că, după căderea dictaturii comuniste la finele lui 1989, o nouă eră s-a deschis și pentru literatura română. Traducătorul vorbește în prefață de „zborul fenomenal” și de diversitatea poeziei române contemporane, el mai remarcă: „Antologia „Pour le prix de ma bouche” propune 25 de poeți contemporani, dintre care cinci poeți din Republica Moldova, afirmați după prăbușirea Uniunii Sovietice și după declararea independenței din 1991”. Precizăm că în volum au fost incluse poeme ale autorilor basarabeni Dumitru Crudu, Aura Maru, Diana Iepure, Irina Nechit și Emilian Galaicu-Păun.

Eram la Bruxelles când s-a produs Brexit-ul

Exact în ziua când Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană am ajuns și noi la Bruxelles. Pură întâmplare? Da, dar am simțit cutremurul provocat de acest eveniment politic. Mai întâi, am stat ore lungi într-un ambuteiaj, aș zice, apocaliptic, la intrarea în capitala Europei. Apoi, o liniște apăsătoare în jurul Centrului de Kroon, unde a avut loc serata poeților români, cu public puțin și oarecum derutat.

Abia după ce am revenit la Chișinău, i-am întrebat, pe cale electronică, pe poeții din grupul cu care am călătorit în Belgia, ce impresii le-a lăsat acest voiaj. Teodor Dună mi-a răspuns foarte laconic: „Voi ține minte entuziasmul și profesionalismul lui Jan Mysjkin, vântul nordic pe care pielea mea nu l-a putut împiedica să ajungă la oase, viteza lifturilor, cum e să stai într-o cameră cu ferestre sudate și că atunci când am dat la un magazin o bancnotă de 50 de euro, casiera a verificat-o și a mângâiat-o interogativ-sceptic de parcă era o gravură de Rubens”.

Cosmin Perța mi-a scris un mesaj mai amplu: „Pentru mine poezia este ca un al doilea trup, cu simțurile lui, în care intru atunci când vreau să mă feresc de lume, să mă simt protejat. Cum am simțit Brexit-ul la Bruxelles? O dublă explozie. De bucurie din partea britanicilor, care dansau și cântau pe străzi luându-și la revedere în clinchete de sticle de bere și râs colorat. Și de frustrare din partea celorlalți care îi priveau de pe margine, îmbufnați și malițioși, și postau mesaje cu „Can milions of people be wrong? Yes, if they are British!” pe ecrane uriașe în centrul Bruxelului”. L-am mai întrebat, care a fost cea mai puternică impresie a sa, de natură poetică, de la Europalia și iată ce mi-a răspuns: „Reîntâlnirea cu un prieten foarte drag, după ani de tăcere și absență. Și legarea unor prietenii noi. Prietenia este, pentru mine, cel mai poetic sentiment”.

Doina Ioanid a rezumat astfel cele văzute/trăite la început de an în Belgia: „Ce pot să spun despre Europalia este că a fost un eveniment de amploare, cu multe manifestări în toate artele, binevenit. Literatura mi s-a părut ceva mai puțin curtată. Și editorul meu, al nostru (vezi antologia „Pour le Prix de ma bouche”), David Giannoni, a avut impresia că literatura a fost un soi de rudă săracă. În plus, cred că încă avem de învățat cum să atragem publicul. Dar n-aș vrea să vorbesc în general, căci au fost evenimente cu public larg. Per ansamblu, sper ca Europalia să dea roade în continuare. Să avem nu numai ecouri, ci chiar evenimente ca undă de șoc”.

Personal, m-am simțit prinsă între politică și poezie ca între ciocan și nicovală, dar sunt înclinată să cred că poezia răzbate la lumină, în pofida situațiilor de criză, pe toate meridianele.