La Cârnățeni apele s-au retras, iar nevoile au rămas

Ploaia, atât de așteptată de moldoveni, s-a abătut asupra satului Cârnățeni din raionul Căușeni. Apele s-au retras lăsând în urmă garduri rupte, gospodării înnămolite și oameni necăjiți. Zece case au fost afectate de ploaia torențială.

Echipa GAZETEI de Chișinău a poposit în satul Cârnățeni atunci când apele s-au retras. Am văzut garduri rupte, mormane de nămol pe marginea drumurilor, culturi agricole doborâte la pământ și șanțuri săpate de viitură prin grădinile oamenilor.

Șiroaiele au venit din dealul satului Cârnățeni și s-au revărsat în gospodăriile oamenilor. Lidia Savca, de 67 de ani, spune că gospodăria sa este inundată în fiecare an. „Apa a pătruns prin gard. Apa care se adună pe deal nu are scurgere, vine în jos de pe uliță. Nu mai știu de câte ori mă îneacă. Doi ani în urmă, mi-a înecat păsările și câinele. Anul ăsta nu mi-a înecat nimic. Trebuie de făcut un șanț (n. r. – canal de scurgere) și de îndreptat apa să se ducă în vale. La un vecin i-a înecat poiata cu păsări”, se plânge femeia.

Localnicii spun că, de fiecare dată când sunt ploi mari, au de suferit. Pe mătușa Maria am întâlnit-o la poarta sa. În fața gospodăriei sale erau mormane de nămol. „Am cărat nămolul din ogradă. Am lucrat două zile. În fiecare an suntem înnămoliți. Vine apa din deal. Toți din vale am fost înnămoliți. La unul gardul i-a fost dat jos, la altul beciul i s-a umplut cu apă”, povestește Maria, locuitoare din Cârnățeni.

Unui vecin apa i-a luat poiata cu păsări, aflăm de la nenea Ilie care a lucrat tractorist. L-am întâlnit în fața porții, în timp ce-și căra nămolul cu roaba. „La mine e înnămolită grădina și curtea. Am început a căra nămolul. Vecinului apa i-a dărâmat poiata cu tot cu păsări”, afirmă nea Ilie. Omul are o pensie de 1.200 de lei. Bărbatul își amintește că așa ploaie torențială a mai căzut în anul 1983.

A turnat ca din găleată. „Timp de o oră a plouat torențial, pe 1 mai. Au căzut 55 de litri pe metru pătrat. Apa a venit de peste tot și a inundat gospodăriile. 10 gospodării au fost cele mai afectate. Nu-i nimeni vinovat. Satul e așezat pe pantă. Casele sunt în vale”, spune Oleg Savca, primar de Cârnățeni. Drumul principal din localitate, lung de patru kilometri, a fost înnămolit.

„Cea mai afectată a fost partea de sud a satului. Practic, nu era acces. Erau gospodari care nu puteau intra în ogradă. Am pompat apa din două bordeie, împreună cu voluntarii din sat. Am scos nămolul din beci și am curățat strada principală”, susține primarul Oleg Savca. Potrivit edilului, ultima ploaie de așa proporții a căzut în anul 1983. Pierderile cauzate de viitură au fost estimate la circa 530 de mii de lei.

Câți bani are un sat din Republica Moldova

„Fondul de rezervă al primăriei este de 30 de mii de lei, dintre care 9.000 de lei le-am împărțit la persoanele nevoiașe din sat. Avem 21 de mii de lei. Vom face un demers la Comisia pentru Situații Excepționale Căușeni pentru a primi ajutor”, menționează Oleg Savca, primar de Cârnățeni, raionul Căușeni.

Potrivit primarului de Cârnățeni, localitatea are un buget de 4.400.000 de lei pe an. „Avem grădiniță în care sunt 142 de copii. Avem 370 de elevi la liceul din sat, dar nu este întreținut din banii Primăriei. Liceul nu-i în gestiunea primăriei, nu este finanțat din aceste 4,4 milioane de lei. Banii sunt pentru grădiniță și comunitate”, explică Savca.

Casa de Cultură a fost renovată anul trecut cu aproximativ un milion de lei, bani obținuți de la Consiliul Raional Căușeni (100.000 de lei), Biroul de Reintegrare (400.000 de lei) și 500.000 de lei din bugetul Primăriei Cârnățeni, aflăm de la Oleg Savca. În Casa de Cultură își desfășoară activitatea polițistul de sector, biblioteca publică sătească, colectivul artistic „Floricica Mărului” și un cerc de lupte libere.

Fiecare gospodărie are bicicletă

Cârnățeni este un sat vechi românesc, așezat în valea râului Botna, într-un hârtop. În anul 1827, satul Cârnățeni era compus din 56 de familii de țărani români, conform Dicționarului Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore.

„Pe atunci starea economică a țăranilor era înfloritoare. Țăranii posedau 41 de cai; 573 de vite; 415 oi; 203 stupi de albine; 3 mori și 63 de case. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 257 de case, cu o populație de 2.082 de persoane; o biserică de piatră cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil; 499 de vite mari și 120 de oi. Împrejurul satului sunt vii și grădini cu pomi”, constata în 1904 Zamfir Arbore.

După aproape 200 de ani, satul Cârnățeni păstrează Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriil, care datează din anul 1818; are o moară de făcut făină; un măgar; doi cai; 250 de vite; 200 de capre și 200 de stupi de albine. Fiecare gospodărie stăpânește câte o bicicletă, aflăm de la secretarul Primăriei Cârnățeni.

Satul Cârnățeni are aproximativ 2.700 de locuitori și 905 case de locuit. Structura etnică a populației a fost și este reprezentată de moldoveni în proporție de circa 98%.