„Pleacă lumea tânără, gânditoare, și rămân cei care ne decid soarta”

Redacția GAZETEI de Chișinău s-a deplasat, în scop de promovare a publicației, la Ungheni și la Petrești, Ungheni. Am dat ziarul la oamenii întâlniți pe stradă ca să ne cunoască și să știe că ne pot găsi la toate oficiile poștale. Aflăm că cei întorși de la muncă de peste hotare trăiesc din rezervele de bani și abia așteaptă să plece înapoi.

E 5 mai, ora 10.55, intrăm în Ungheni. De o parte și alta a arterei centrale îți bucură ochii castanii înfloriți. În jur e mult verde.

Observăm că la Ungheni lumea nu are frică de Covid-19. Circulă fără măști în spațiul public. Văd masca doar pe fața unui polițist și a unei bătrâne. Deși distanța dintre unii ungheneni, care stau la rând la bănci, magazine, e respectată.

O tânără îmi spune că lumea s-a relaxat începând de luni, 4 mai, când bugetarii au fost scoși la muncă, dar în general unghenenii au frică de molimă.

Împart exemplare de GAZETA celor întâlniți în cale. Oamenii de vârsta a doua sunt interesați de presa în limba română. Cei tineri susțin că vor da ziarul părinților, pe care îi pot și abona. Ei preferă internetul pentru informare.

Mergem spre Petrești, Ungheni. Aflăm că în sat sunt două cazuri de infectare cu Covid-19. E vorba de o familie, soț și soție. Soția a fost operată la Chișinău și de acolo a adus infecția în familie. Ambii soți se tratează.

Pandemia a provocat mari greutăți financiare

„Lumea vorbește, dar eu nu știu nimic de cazuri de infectări cu Covid-19”, ne spune Marina Ursu, primul om întâlnit în sat. Femeia merge cu fetița sa de vreo 10 luni să plătească factura pentru apă.

Ne spune că singura protecție la sat este șederea acasă. Epidemia le-a adus mari dificultăți financiare. Nu au bani. Până la pandemie soțul femeii lucra în România la construcții, acum e acasă. „Mama mea e în Italia și asta ne salvează. Vrea să vină”, îmi spune ea.

Intrăm la primărie. Veaceslav Smerea, inginer cadastral la primăria Petrești, Ungheni, ne spune că are multe de făcut și vine la primărie să-și facă munca. De la el aflăm că de la 27 martie până acum s-au întors de peste hotare 194 de săteni, 26 stau izolați acasă.

„Lumea nu prea merge prin sat, stă acasă”, remarcă el. Îl întreb dacă aceștia încearcă cumva să-și găsească de lucru odată ce nu pot pleca peste hotare.

Din discuțiile cu unii dintre ei, inginerul cadastral deduce că nimeni nu are de gând să se angajeze pe loc. Toți stau cu gândul să plece înapoi. „Nimeni nu vrea să lucreze acum la pământ. Să se roage să plouă. Au fost plecați atâția ani de zile. Au câștigat bani. Nimeni nu vrea bani puțini pentru muncă multă.”

„Nimeni nu are de gând să se angajeze pe loc”

La Petrești, Ungheni, un bărbat de vârsta a doua, duce cu roaba pământul spre o remorcă staționată la poartă. Soția sa, Tamara, gospodărește prin curtea amenajată frumos. E Igor Bereghici, șeful Nodului Feroviar Ungheni. În discuție acesta ne spune că a fost și viceprimar la Petrești, Ungheni (2011-2015). „Pleacă lumea tânără, gânditoare, cu viziuni, și rămân cei care ne decid soarta. Majoritatea dintre ei nu mai au ce pierde și nici nu au avut. Pe mulți din cei rămași nu-i interesează nimic”.

„Ei o dată la patru ani, de alegeri, se aleg cu 200 de lei și o gărafă de rachiu. Sunt manipulați, mințiți, speriați. Ei ne decid soarta. Acum ne decid soarta (se referă la unii angajați ai primăriei) și unii care se află în primărie. Ei au fost cu PCRM, apoi repede s-au dat cu PLDM, apoi au trecut la PD. Și nu se schimbă nimic”, meditează el trist.

Igor Bereghici a fost membru PL și a susținut ideea partidului. „Cu părere de rău, m-au dezamăgit forțele care se numesc proromânești și proeuropene”, ne spune el. Se declară român și cei doi băieți ai săi care lucrează în sfera IT, unul la Cluj-Napoca și altul la Chișinău.

Toată familia are acte românești. „Și noi suntem aici (se referă la soția sa, care este bibliotecară în sat, căreia îi dăm o colecție a GAZETEI – n.a.), ne gândim că vom trăi mai bine pe bucățica asta de pământ. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără unire nu reușim nimic”, conchide Igor Bereghici.

Usatâi, paznic la un vagon-restaurant

„Oamenii de pe bucata asta de pământ vor fi mereu manipulați de așa indivizi ca Renato Usatâi. Eu îl știu personal pe Usatâi.  A lucrat la Calea Ferată a Moldovei, în calitate de paznic la vagonul-restaurant. Eu lucram în secția financiar-economică. Știu nivelul lui de cunoștințe. Și eu când îl aud, îl văd, înțeleg că aceasta, de fapt, este azi calitatea politicii de la noi. Cu clasa politică de azi, fie de la PD, de la PSRM, noi nu progresăm, ci regresăm”, concluzionează cu părere de rău Igor Bereghici.