Pe 12 martie curent, la Muzeul Național al Literaturii Române a fost vernisată o expoziție cu genericul „25 de voci feminine în literatura română”, eveniment moderat de scriitoarea Maria Șleahtițchi, director general al MNLR.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE
În debutul evenimentului, doamna Șleahtițchi a menționat că ideea expoziției a fost prilejuită nu neapărat de Ziua internațională a femeii, sărbătorită pe 8 martie. Se știe că în spațiul românesc cu tradiții patriarhale intrate adânc în conștiința maselor, dar și a elitelor, vocile feminine din literatură au trebuit să facă un efort mult mai mare pentru a fi recunoscute decât cele masculine. Doamna Șleahtițchi și-a exemplificat afirmația cu un scurt recital din creația Matildei Cugler-Poni (1851-1931). Scriitoarea nu poate fi învinuită de plagiat, așa cum poezia „Ultima dorință” a fost scrisă de ea în anul 1870, înainte de eminesciana „Mai am un singur dor”, iar similitudinile din cele două poezii sunt de-a dreptul uimitoare.
„Selecția celor 25 de voci feminine nu s-a făcut după anumite criterii, nu s-a făcut un top. Am căutat să cuprindem toate perioadele: sec. XIX, interbelicul și postbelicul și am ținut să valorificăm ceea ce avem mai valoros în colecțiile muzeului la această temă”, a precizat doamna Maria Șleahtițchi.
Expoziția include 25 de scriitoare, pe care le enumerăm în ordinea cronologică în care s-au născut: Carmen Sylva (1843-1916), Veronica Micle (1850-1889), Matilda Cugler-Poni (1851-1931), Lucreția Suciu-Rudow (1859-1900), Iulia Hașdeu (1869-1888), Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), Elena Farago (1878-1954), Otilia Cazimir (1894-1967), Olga Crușevan-Florescu (1896-1975), Liuba Dimitriu (1901-1930), Olga Vrabie (1902-1928), Lotis Dolënga (1905-1961), Magda Isanos (1916-1944), Irina Stavschi (1919-1994), Ana Lupan (1922-1998), Sanda Lesnea (1922-2008), Ariadna Șalari (1923-2016), Vera Malev (1926-1995), Raisa Lungu-Ploaie (1928-2017), Lidia Istrati (1941-1997), Constanța Buzea (1941-2012), Ana Blandiana (n. 1942), Marcela Benea (n. 1948), Leonida Lari (1949-2011), Ludmila Sobietsky (n. 1952).
Expoziția este inedită prin bogăția și varietatea pieselor expuse. Pe lângă cărți, manuscrise, periodice, fotografii, fragmente din creația scriitoarelor, scurte CV-uri, referințe critice, obiecte personale, majoritatea dintre ele au și portrete, executate de cei mai reprezentativi artiști plastici din Basarabia: Glebus Sainciuc, Eleonora Romanescu, Valentina Rusu-Ciobanu, Aurel Guțu, Damian Iancu, Alexandru Gușan, Vasile Nașcu. Iar pictorul Nicolae Curoșu, custode superior, MNLR, a executat în acuarelă patru portrete-copii de pe fotografii ale poetelor Carmen Sylva (regina Elisabeta a României), Olga Crușevan-Florescu (Cantacuzino), Olga Vrabie și Magda Isanos.
La vernisarea expoziției au participat scriitorii Vladimir Beșleagă, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Victor Vasilache. Curatoarea expoziției este doamna Cezaria Vasilache, șefa secției Muzeografie și proiecte expoziționale, MNLR.
Expoziția va putea fi vizitată până pe 15 mai 2024.
Veronica BOLDIȘOR,
muzeografă, MNLR
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
