O Lege nouă privind accesul la informații de interes public. Fără semnătura electronică sau olografă pe solicitările de informații 

Noua Legea privind accesul la informații de interes public a intrat în vigoare începând cu data de 8 ianuarie 2024, informează ministerul Justiției. A fost micșorat termenul pentru examinarea cererilor de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice și solicitanții de informații nu mai sunt obligați să aplice pe cerere semnătura electronică sau olografă.

Principalele prevederi novatorii din lege sunt:

• micșorarea semnificativă a termenului pentru examinarea cererilor de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice, cu posibilitatea extinderii cu cel mult 7 zile calendaristice în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații și impune timp suplimentar pentru prelucrare (anterior, legea prevedea extinderea cu 5 zile lucrătoare);
• extinderea listei subiecților care constituie furnizori de informații, fiind incluse:

• întreprinderile de stat sau municipale;

• persoanele juridice de drept privat, controlate de autoritățile publice;

• persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice;

• întreprinderile energetice;

• partidele politice;

• organele de autoadministrare a profesiilor juridice;

• specificarea expresă că solicitanții de informații nu mai sunt obligați să aplice pe cerere semnătura electronică sau olografă;
• promovarea transparenței proactive prin publicarea, din oficiu, pe paginile web ale autorităților publice a unui spectru larg de informații de interes public;
• instituirea Registrului cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, în care autoritățile publice, instituțiile publice și întreprinderile de stat sau municipale vor ține o evidență separată a cererilor de acces la informație;
• stabilirea unor prevederi speciale cu privire la examinarea și soluționarea cauzelor judiciare privind contestarea acțiunilor sau inacțiunilor furnizorilor de informații;
• instituirea unui mecanism de sancționare și responsabilizare a furnizorilor de informații, care să asigure respectarea cadrului normativ.

Conform legii, informațiile în care interesul public prevalează sunt cele a căror divulgare va contribui la: dezvăluirea actelor de corupție sau actelor conexe acestora; dezvăluirea potențialelor conflicte de interese; dezvăluirea achizițiilor publice ilegale sau a cheltuielilor ilegale din bugetele publice; prevenirea și dezvăluirea amenințărilor grave la viața sau sănătatea persoanelor; prevenirea și dezvăluirea prejudicierii mediului înconjurător; asigurarea tratamentului egal în fața legii etc.

Proiectul Legii privind accesul la informații de interes public a fost elaborat de Ministerul Justiției și, ulterior, completat cu amendamente pe platforma parlamentară. Acesta a fost consultat public cu peste 50 de autorități și organizații neguvernamentale.

Adoptarea noii legi a fost una dintre acțiunile prevăzute în Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.