Ce urmează după reuniunea Consiliului European din decembrie?

955
0
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu R.Moldova / Sursa FOTO: Andrei Mardare, NewsMaker

„Trebuie să începem efectiv negocierile de aderare. Comisia Europeană trebuie să pregătească așa numitul cadru de negociere, fiindcă negocierile presupun schimbarea fundamentală și profundă a întregii societăți din Republica Moldova în bine. Vor însemna introducerea de noi standarde de calitate, de protecție a mediului, un nivel de trai european, care va veni pas cu pas în Republica Moldova. Tot acest proces de modernizare trebuie organizat. De aceea, vor fi aproximativ 30 de domenii, capitole, în care autoritățile din Republica Moldova și instituțiile europene vor negocia, pe picior de egalitate, modalitatea în care legislația europeană va fi adaptată realităților din Republica Moldova”, a declarat  Siegfried Mureșan, Membru al Parlamentului European (PPE), Președintele Delegației Parlamentului European în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova. 

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat marți, 19 decembrie 2023, a șasea și ultima dezbatere publică din acest an în formatul EU Debates Cafe, cu titlul: „Ce urmează după reuniunea Consiliului European din decembrie?”.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, au vorbit despre decizia Consiliul European din 14 decembrie 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, precum și despre care sunt următorii pași care trebuie întreprinși în dialog cu Uniunea Europeană la nivelul UE și ce măsuri urmează pe intern în Republica Moldova pentru pregătirea și demararea negocierilor propriu-zise.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Siegfried Mureșan, Membru al Parlamentului European (PPE), Președintele Delegației Parlamentului European în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova: „Ce se va întâmplă acum, după decizia istorică din 14 decembrie? Trebuie să începem efectiv negocierile de aderare. Comisia Europeană trebuie să pregătească așa numitul cadru de negociere, fiindcă negocierile presupun schimbarea fundamentală și profundă a întregii societăți din Republica Moldova în bine. Vor însemna introducerea de noi standarde de calitate, de protecție a mediului, un nivel de trai european, care va veni pas cu pas în Republica Moldova. Tot acest proces de modernizare trebuie organizat. De aceea, vor fi aproximativ 30 de domenii, capitole, în care autoritățile din Republica Moldova și instituțiile europene vor negocia, pe picior de egalitate, modalitatea în care legislația europeană va fi adaptată realităților din Republica Moldova. La începutul anului următor va avea loc prima conferința interguvernamentală unde vor fi lansate oficial negocierile de aderare prin intermediul cărora experți din Republica Moldova și Uniunea Europeană vor negocia tehnic pe fiecare dintre domenii pentru a adapta legislația europeană la realitatea din Republica Moldova. Pentru că după aceea în UE vom avea campanie electorală pentru alegerile europarlamentare și un proces de reașezare instituțională – alegerea unei noi Comisii Europene, adică un nou executiv al Uniunii Europene. În timp ce UE va fi la nivel politic preocupată de această reașezare, experții noștri la nivel tehnic, de cele două părți, să poată face progrese. Deci, prin faptul că decizia s-a luat, s-au creat toate premisele pentru ca anul 2024 să fie un an câștigat, un an câștigător, un an în care să înceapă procesul de negociere și să se facă progrese semnificative”.

Vladimir Cuc, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE): „Într-adevăr decizia este una istorică, nu doar din punct de vedere simbolic și politic. Ea marchează trecerea din stat în negocieri la cea de aderare la UE, la mai puțin de doi ani de la depunerea cererii. Urmează foarte multe procese la nivel național. În primul rând, un element indispensabil este screening-ul. Noi în timpul apropiat urmează să începem screening-ul legislației, care este o etapă indispensabilă în orice negocieri pentru că este o radiografie extrem de detaliată. Aceasta se va face în paralel cu implementarea celor trei elemente rămase din cele nouă recomandări. În primul rând e vorba de reforma justiției, și anume numirea tuturor membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție, Procurorul General etc. Al doilea lucru ține de capacitarea organelor de combatere a corupției și anume a Procuraturii Anticorupție. Iar, al treilea element rămas este implementarea planului de de-oligarhizare. Iată pentru toate aceste multitudine de procese, care se vor desfășura în paralel și poate cu diferite viteze, noi suntem pregătiți. Deci, ne așteaptă foarte mult lucru”.

Anastasia Pociumban, cercetătoare, Consiliul German pentru Relații Externe  (DGAP): „Această decizie este un geo-politică și Republica Moldova merge într-un pachet cu Ucraina. Respectiv, noi suntem direct afectați de ceea ce se întâmplă și deciziile legate de Ucraina. Este important că a fost o decizie pozitivă, dar nu trebuie să uităm că urmează următorul consiliu, care va fi în martie, unde trebuie să se accepte acest plan detaliat de negocieri. Deci, este un proces extrem de îndelungat și posibilitatea de a bloca negocierile sau tot parcursul european există. Această decizie este legată și de procesul de extindere, care este legat și cel de reformă în interiorul UE. Eu cred că foarte mult va depinde de cum vor merge aceste procese, pentru că până la urmă acest proces este legat de interesele politice din diferite capitale europene. Moldova într-adevăr a primit suportul tuturor țărilor, dar acest proces va fi foarte mult conectat de procesul de extindere. Aici, eu cred că, atât din partea Moldovei, cât și a societății civile, trebuie de făcut un proces de advocacy și informare că trebuie să se discute mai rapid. Deci, UE trebuie să își facă tema pentru acasă, astfel ca să nu rămânem blocați în acest proces”.

Dorina Baltag, doctor in științe politice, cercetătoare la Institutul pentru Diplomație si Guvernanța Internațională la Londra: „Oamenii decis în ce direcție trebuie să meargă țara dacă deschidem recomandările și concluziile Consiliului UE legate de R. Moldova, atunci vedem că un element cheie pe care nu îl vedem în spațiul public este comunicarea cu cetățenii. Or, acesta este de fapt și chintesența procesului de integrare de care nu ar trebui să uităm. Trebuie să ținem cont că acest proces vizează pe toată lumea – mediul academic, societatea civilă, mediul de afaceri, mass-media etc. Astfel, eu cred că la fiecare etapă, care va fi foarte meticuloasă, va trebui să investim în aceste parteneriate între diferiți actori. Când vorbim de relația cu diaspora, noi deja avem o micro societate civilă, pe care putem miza, cum ar fi cel, de exemplu, Moldova4EU Diaspora Task Force, din care fac eu parte, care este compus dintr-un mix de persoane cu background inter-disciplinar pe diferite subiecte. Deschiderea negocierilor este doar o picătură într-un mare ocean de reforme care urmează, așa cel o puțin văd eu lucrurile, urmărind statele care recent au aderat la Uniunea Europeană. Acest factor geopolitic, invazia Rusiei în Ucraina, reprezintă o oportunitate pentru noi pe care noi am folosit-o. Acum însă ne putem detașa, pentru că, deși am intrat la pachet, negocierile nu va fi la pachet. Va fi individual pe Moldova, diferit de Ucraina. Pe lângă aceasta, cred că avem nevoie și de prieteni în capitalele europene”.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE