VIDEO// Mâncarea gravidelor și politica

3064
0

De ce sunt hrăniţi prost pacienţii din spitale

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Calitatea proastă a alimentaţiei pentru pacienţii internaţi în spitale a ajuns luna trecută subiect de dispute politice. Totul a început de la postarea de pe reţeaua Facebook a unei femei care fusese internată în IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”. Fotografia cu mâncare având aspect neapetisant a provocat o adevărată dispută  între conducerea Ministerului Sănătăţii, asigurată de Partidul Acţiune şi Solidaritate, aflat la guvernare, şi Primăria Chişinău, condusă de primarul Ion Ceban, care nu mai este socialist. Conducătorii celor două instituţii, aflaţi pe baricade politice diferite,  s-au acuzat reciproc, trăgându-şi fiecare cenuşa la turta sa, ameninţând cu controale şi măsuri drastice. La aproape o lună de la izbucnirea scandalului, situaţia cu alimentaţia pacienţilor din Spitalul nr.1 rămâne aceeaşi.

„Mai rău ca în puşcărie”

Irina Perciun a postat pe reţeaua Facebook o fotografie cu macaroane răsfierte şi o pârjoală, hrană care i-a fost oferită pe când era internată în IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”.

„De trei luni îmi stă în fața ochilor această imagine. E „mâncarea” oferită la maternitatea nr. 1 de pe Viaduct, instituție medicală din capitală. Niṣte „paste” răsfierte ṣi o „pârjoală” din copite ṣi mațe. Terciuri răsfierte, să tragă cât trebuie la cântar, borṣ sau soleancă cu miros greu de descris, nici un fir de muṣchi de carne. Se găteṣte atât de prost, din produse atât de rele, încât femeile deseori preferă să rămână flămânde, în speranța că data viitoare va fi ceva mai bun”, a comentat femeiea poza postată pe reţelele de socializare.

Irina ne-a spus că a decis să facă această postare, pentru că nu mai suporta ipocrizia unor funcţionari care se întreceau să posteze pe reţele, de 8 martie, mesaje de felicitare pentru femei. „Am stat în spital o lună, în secţia născuţilor prematur. Nu puteam să mâncăm ce ne dădeau, ne bazam doar pe ce ne aduceau de acasă. Acea pârjoală mi-a adus aminte de o tocătură din oase şi tendoane, pe care mama o adăuga în terciul pe care îl dădea la câini. Mi s-au părut ipocrite şi cinice aceste felicitări cu poze cu flori de 8 martie. De asta am şi făcut postarea. Pe urmă am fost acuzată că am fost folosită politic. Dar nimeni dintre ei (funcţionarii n.r.) nu m-a sunat să mă întrebe. Le spuneam poate mai multe. Căci în acea postare nu am spus totul”, ne-a declarat Irina Perciun.

La postarea Irinei au început să curgă gârlă comentariile cu poze despre mâncarea necalitativă, oferită gravidelor şi proaspetelor mămici la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” din Chişinău, dar şi în alte maternităţi.

Ion Ceban, primarul municipiului Chişinău, a venit cu o reacţie în care a precizat că pentru hrana pacienţilor din spitale se alocă mai puţini bani decât pentru deţinuţi.

Licitaţii, frumoase pe hârtie, dar cu semne de întrebare

Până nu demult, hrana pentru o pacientă internată în Spitalul nr.1 costa 44 de lei pe zi, ulterior suma alocată fiind majorată până la 49 de lei pe zi.

Pentru semestrul II al anului trecut suma alocată pentru produsele alimentare la Spitalul nr.1 a fost de 2.348.532 de lei. Suma destinată pentru procurarea alimentelor în primul semestru al anului curent este de 3.521.079 lei.

Produsele alimentare pentru spital sunt procurate prin licitaţie. Judecând după lista produselor procurate, gravidele şi mămicile de la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” sunt hrănite ca la carte.  Oficial, spitalul procură produse alimentare de calitate, majoritatea chiar sănătoase și nutritive (unt de 82%, brânză de 18%, piept de pui, carne de vită, legume, fructe uscate, brânzică cu stafide etc.).

Contractele de achiziţie nu se regăsesc pe portalul achiziţiilor publice. Solicitarea a fost segmentată în mai multe loturi, raportate drept contracte de mică valoare.

Majoritatea produselor sunt procurate de la intermediari, proprietari de baze en-gros, şi doar unele produse – de la producători. De exemplu, în 2022, toate produsele lactate au fost furnizate la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” de o firmă intermediară.

Loturile expuse la licitaţie sunt câştigate de agenţii economici care oferă cel mai mic preţ şi nu care oferă cea mai bună calitate.

Ce are de ascuns conducerea IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”?

Am făcut mai multe încercări pentru a obţine o reacţie a conducerii IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, prin intermediul ofiţerului de presă, Tatiana Onofrei. La fel, am încercat să obţinem informaţii despre cum se desfăşoară licitaţiile pentru procurarea alimentelor, cum sunt gestionaţi banii, dar am fost amânaţi, sub diferite pretexte, de la o zi la alta, fără a ni se oferi informaţiile solicitate.

Ultima solicitare a fost să ni se facă o excursie în bucătăria unde se pregăteşte hrana. Dar şi de data aceasta ni s-au pus beţe în roate. Că trebuie să avem certificate de sănătate de la medicul de familie. Am încercat să obţinem şi aceste certificate, dar ni s-a spus să trecem fluorografia, tot felul de analize şi diferiţi specialişti, lucru care ar mai fi durat cel puţin încă trei săptămâni.

În cele din urmă, am recurs la un şiretlic ca să putem intra în „locul sfânt” al IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” – bucătăria. Operatorul nostru s-a dat drept electrician trimis să verifice cum funcţionează utilajele electrice şi a fost lăsat să intre fără niciun fel de certificat sau cel puţin să i se propună un halat alb şi bahile.

Din imaginile video obţinute cu camera ascunsă vedem că utilajele sunt vechi, iar reparaţie nu s-a mai făcut de mult timp. Pe o plită, într-un castron mare din aluminiu, se pregătea compot din mere. Apoi castronul a fost coborât pe podea, probabil ca să se răcească mai repede, şi lăsat fără capac.

Pe o masă era dată prin maşina de tocat carne de vită cu tendoane.

La depozit aproape că lipseau produsele alimentare, doar câteva pachete cu crupe. Frigiderele, toate pustii. Nici urmă de brânzeturi, parizer, unt sau caşcaval. O bucătăreasă a spus că produsele alimentare, în special produsele lactate, se aduc zilnic, dimineaţa. Precizăm că era trecut de ora 10:00, iar în mai puţin de trei ore urma să fie servit prânzul, principala masă a zilei.

Am verificat dacă peste tot accesul este atât de strict în IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”. Deşi nu erau ore de vizite, vizitatori intrau şi ieşeau din spital. Singura condiţie era ca să aibă mască şi bahile, accesorii pe care mulţi nu le aveau.

Se fură ca în codru

Am reuşit să discutăm cu un fost angajat al Spitalului Nr. 1 „Gheorghe Paladi”. Acesta ne-a spus că produsele alimentare destinate pacienţilor se fură „ca în codru”. „Produsele se scot pe parcursul zilei, se transmit peste gard persoanelor care vin special pentru aceasta. Am văzut de mai multe ori şi nu doar eu. Toată lumea de acolo ştie, dar tace. Scuza este că salariile sunt foarte mici şi dacă nu vor duce ceva acasă, nu vor mai dori să lucreze”, ne-a spus bărbatul.

Noi nu cunoaştem în ce măsură are dreptate sursa noastră în privinţa Spitalului nr.1. Dar, în context, ne vom referi la o postare a ministrei Ala Nemerenco despre cum se fură produsele alimentare la Spitalul oncologic.

„Produsele procurate nu în cantități mai mari, care sunt și mai ieftine, dar ambalate în cantități mici – pachete de unt de 250 gr și nu calup mare, crupe în pachete de 1 kg ca la magazin și nu în saci, deși la prepararea unei așa cantități de alimente merg saci de orez, hrișcă, faină. Ușor de sustras, la ce trebuie durere de cap? Plătim mai mult din banul public pentru confortul hoților. În sala de depozitare a inventarului, detergenților, cheia fiind deținută doar de șeful bucătar, depistată pungă cu peste 1 kg de pește înghețat, cca 1,5 kg tocătura de vită, ficat de curcan – 738 gr, carne de vită 1 kg. Șefa nu a putut aduce nicio lămurire ce caută pachetul acolo, ascuns și acoperit cu cârpe. Presupunem că era „rația” zilnică individuală sustrasă pentru acasă. Și în alte încăperi, depistate ascunse pachete gata a fi scoase din incintă – genți pline, cutii de carton, săcușoare – cu crupe, borcane cu mazăre, ulei, oțet, etc. Iarăși, nimeni nu a putut aduce explicații și nu a recunoscut că ar fi implicați în transferul magic al alimentelor din depozit în vestiare, căldări, sub paturi, mături”.

Disensiuni politice, promisiuni şi… fără schimbări

Primul oficial care a reacţionat la postarea Irinei Perciun a fost ministra Sănătăţii, Ala Nemerenco. „Dle Primar general, vă rog să vă implicați în cazul relatat, deoarece instituția este subordonată orașului. Este inadmisibilă o așa alimentare într-o maternitate! Și mai puneți la muncă Direcția Generală Asistenţă Medicală şi Socială, că se ocupă cu ce dorește, numai nu cu ce trebuie. Comunic că ne-am sesizat și vom iniția verificări. Ministerul Sănătății în comun cu Guvernul SUA în calitate de donator și UNFPA asigură cu echipament modern în sumă de milioane de euro toate maternitățile, și instituțiile nu sunt în stare împreună cu Fondatorul să asigure o alimentație adecvată?”, a scris ministra.

Primarul Ion Ceban nu a întârziat să vină cu o replică publică, acuzând de mâncarea proastă pentru gravide partidul de la guvernare, faţă de care se află în opoziţie: „Alt caz unde cei din PAS au pus toată problema pe umerii Primăriei Chișinău. S-a pornit un subiect de scandal cu mâncarea de la spitalul Nr.1. Așa lumea a înțeles că de fapt banii alocați pentru mâncare sunt de la CNAM, Guvern și nu o dată am atenționat că în penitenciare se alocă mai mulți bani pentru alimentație decât în spitale, școli și grădinițe și am solicitat majorarea acestor sume în contextul scumpirilor mari din ultima perioadă. În Spitalul Nr.1, investiția Primăriei Chișinău în ultimii trei ani este de peste 20 de milioane de lei, iar acum este realizat proiectul mare de eficientizare a tuturor clădirilor spitalului”.

În „ajutorul” edilului a venit Boris Gâlca, şeful Direcţiei generale asistenţă socială şi sănătate a municipiului Chişinău: „Doamna ministru Ala Nemerenco, (cea care nu aveţi dreptul moral să fiti ministru, cel putin din cauza lipsei de integritate), Vă rog să cititi şi să Vă documentaţi de unde vin banii pentru alimentarea pacientilor în spitale”.

 

Peste câteva zile, Boris Gâlca a anunţat concluziile făcute de comisia pe care a desemnat-o ca să verifice situaţia de la Spitalul nr.1.

„Acolo sunt următoarele constatări: în primul rând, alocarea surselor pentru alimentare în baza contractului per caz tratat este insuficientă, se alocă circa 50 de lei pentru alimentarea zilnică a unui pacient cu 3-4 mese. Mâncarea se prepară în blocurile alimentare învechite, cu utilaj învechit, cu lipsă de personal, cu produse care poate nu întotdeauna sunt cele mai bune, dar sunt cele mai ieftine. Concluzia a fost că Ministerul Sănătății ar trebui să facă o analiză comparativă pentru toate spitalele, pentru a se dezice de blocurile alimentare existente care sunt în spitale și consumă enorm. Doar spitalul „Gheorghe Paladi” anul trecut, pentru alimentare, a cheltuit peste șase milioane de lei. Eu vă asigur că dacă faceam catering de șase milioane de lei, pacientul primea produse de calitate, frumos ambalate, ca-n Europa. Sunt pierderi colosale pe faptul că produsele sunt necalitative, pe costul foarte mare al agentului termic, gaze sau electricitate, utilaje de bucătărie, salarii”, a spus șeful direcției Sănătate a Primăriei Chişinău.

Într-o discuţie la telefon, Boris Gîlca ne-a declarat că aceeaşi situaţie ca şi în IMSP Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, poate chiar mai rea, persistă în toate spitalele din republică.

Pe de altă parte, cu câteva zile înainte de a publica articolul, Tatiana Onofrei ne-a dat de înţeles că, după tot scandalul, situaţia de la Spitalul nr.1 rămâne neschimbată: „Mâncarea se găteşte la fel, dietetic. Nu a fost mai rea. Şi nu este acum mai bună”.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE