Dublă sărbătoare de Ziua Unirii Basarabiei cu România

De Ziua Unirii Basarabiei cu România, 27 martie, interpreta Veta Ghimpu Munteanu a prezentat la Bibliteca municipală „B. P. Hasdeu” o expoziție personală de costume naționale. Inițiativa de a organiza acest eveniment de o semnificație deosebită aparține bibliotecii, iar succesul său a fost asigurat de prestația protagonistei, dar și de prezența la el a mai multor personalități. Publicul a urmărit cu atenție vădită prezentarea exponatelor, manifestând un interes deosebit pentru bogăția de neprețuit adunată pe parcursul anilor de Veta Ghimpu Munteanu din diferite zone ale României și, parțial, din Republica Moldova. În discursurile lor, fiecare dintre oratori a subliniat importanța acestei sărbători de suflet, contopită cu sărbătorirea Unirii de la 1918.

În alocuțiunea de inaugurare a expoziției directorul general al Bibliotecii „B. P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi, a subliniat necesitatea lansărilor de carte, expozițiilor de pictură etc. pentru interesarea și aducerea chișinăuienilor și a oaspeților capitalei la bibliotecă. „Biblioteca, fiind un centru de istorie și cultură, are misiunea de a invita oamenii la studiu și cunoaștere. Astăzi, la 105 ani de la Ziua Unirii, ne-am propus să vă prezentăm o expoziție din colecția personală a doamnei Veta Ghimpu Munteanu. Fiecare dintre cămășile naționale prezentate are o istorie aparte, pe care vrem să o auzim cu toții, să ne fie împărtășită și nouă”, a menționat Mariana Harjevschi.

Pur și simplu, capodopere

„Am venit cu o horă a cămășilor din diferite zone ale României Mari. Fiecare dintre noi, cei pasionați de aceste lucruri, studiem permanent această parte a patrimoniului național, istoria și cântecul popular, dar tot mai rămân foarte multe întrebări. Nu m-am gândit și nu mi-am propus niciodată să adun o colecție pe care să o expun, mai apoi, undeva. Anul trecut am avut o invitație de la Institutul Cultural Român de la Londra, pe care, după anumite ezitări, am acceptat-o. M-a bucurat mult atenția oamenilor din diferite țări care au venit să-mi vadă expoziția. O treime din toate capodoperele adunate de mine vi le prezint astăzi aici” a subliniat protagonista.

Veta Ghimpu Munteanu a făcut o trecere în revistă a cămășilor, iilor, broboadelor, maramelor, catrințelor și prosoapelor expuse, având ceva de spus despre fiecare dintre ele: de unde a făcut achiziția sau cine i-a dăruit-o, ce semnifică elementele și culorile, cât efort a depus până să ajungă în posesia cutărui sau cutărui exponat. Despre banii pe care i-a cheltuit pentru fiecare dintre aceste bijuterii interpreta de muzică populară nu a zis nimic, dar este de la sine înțeles că nu a făcut economii și a dat cât i s-a cerut pentru a deveni stăpâna deplină a acestor valori. Le-a vorbit celor prezenți despre „o cămașă de la Elena Postolache de la Academie”, despre o cămașă, unica bărbătească, ce aparținu-se bunelului norei sale din România, Gheorghe Bulboci, „bărbat mândru și frumos judecând după dimensiunile cămășii”, despre o cămașă de mireasă din Bucovina, despre cămășile brodate cu mărgelușe în Bucovina, o minune a răbdării și tenacității gospodinelor din trecut etc.

„Nu am crezut vreodată că voi fi în stare să adun această bogăție, dar vreau să o las moștenire copiilor și celor care prețuiesc cu adevărat tot ce este autentic și are valoare”, a mai spus Veta Ghimpu Munteanu.

O perioadă a reconsiderării culturii naționale

Varvara Buzilă, doctor în filologie, etnograf și muzeograf a ținut să menționeze că este recunoscătoare pentru faptul că „a fost invitată într-un loc unde inimile bat în unison cu cele ale milioanelor de români” și că asistăm, de fapt, la o „Horă a Unirii costumelor naționale”.

„Trăim o perioadă a reevaluării culturii noastre naționale, a reasumării întregului patrimoniu național. Societatea noastră dorește să cunoască tot mai mult și mai mult tradițiile și obiceiurile, să poarte costumul popular, să-l facă, ceea ce este foarte îmbucurător. Artiștii noștri își potrivesc portul popular după cântecul cu care ies în scenă. Exemplul Vetei este unul demn de urmat. Ar trebui să ne organizeze o întreagă zi de demonstrare a costumelor naționale și să cânte melodii populare din toată România. Femeile de altădată și-au cusut lumea lor de gânduri și speranțe în ceea ce au făcut, iar cei care le poartă astăzi cămășile și iile sunt protejați de energia inscripțiilor brodate. Apreciez mult omul care face parte din istoria trăită și își asumă sarcina comunității. Trăim o perioada pe care noi, în tinerețea noastră, nu am avut-o și nu am trăit-o. Să păstrăm acest patrimoniu plin de istorie și, bineînțeles, să îi atragem în activități pe tineri”, a punctat Varvara Buzilă.

„Veta are o mare dragoste pentru tradiții”

Olesea Enache, artist plastic, aflată încă sub impresia călătoriei la muzeul etnografic organizat în gospodăria personală a soților Gheorghe și Rodica Căpușan din Cluj, unde am avut ocazia să mă aflu și eu de câteva ori, a vorbit despre costumele naționale care sunt „adevărate opere artistice, muncă și iar muncă din toate punctele de vedere”. „Știu cât de greu se coase și se brodează cămașa, catrința, știu că unii oameni le au în ladă de la strămoși, dar nu le poartă, de frică să nu se uzeze. Dar ar trebui să le poarte, să le scoată la sărbători în lume și, totodată, să le păstreze pentru urmași”, a declarat Olesea.

Ioana Căpraru, interpretă de muzică populară „s-a lăudat” cu opt cămăși brodate de mâinile ei, din 2018 până în prezent, și nu a uitat să-i mulțumească Olesei Enache care i-a fost un adevărat îndrumător și a învățat-o toate secretele meseriei, îndrumătoarea având deja vreo treizeci de cămăși brodate. Și-a cumpărat și cărți cu artă veritabilă de unde să se inspire, aducându-și, prin ceea ce face, „contribuția la conservarea patrimoniului cultural întru Unirea cu Țara-mamă România”. „Veta are o mare dragoste pentru tradiții, pentru portul popular. Numai un om îndrăgostit de frumos putea să adune această colecție”, a remarcat Ioana Căpraru.

„… un concept pe care o persoană o poate avea despre viața sa”

Într-un costum național din zona de centru, a Hânceștilor, „cu struguri, pentru că la Hâncești se face mult vin”, Suzana Popescu a recunoscut că „portul național s-a dezvoltat și pentru că femeia a vrut să fie frumoasă”, că are… numai vreo 25 de costume populare și că le potrivește și ea cu cântecul pe care trebuie să-l interpreteze.

„Fiecare generație are dreptul să adauge și ea ceva la costumul național. N-ar strica însă ca prin centrele raionale să se organizeze centre unde să învețe și cei tineri a face aceste bijuterii. În fiecare sat să se facă șezători, să existe continuitate”, a spus Suzana Popescu.

„Am venit  cu un înger de ceară, pentru că, mă gândesc, toți oamenii care fac ceva inedit sunt niște ființe angelice. Aceasta expoziție este un concept pe care o persoană o poate avea despre viața sa. Emisiunea Vetei Ghimpu Munteanu, unde a promovat muzica și cultura populară, s-a materializat și în această colecție. Când mă uit la aceste haine, mă gândesc la oamenii care au lucrat la ele, la comuniunea dintre oamenii care le-au făcut și cei cărora le-au dăruit. Bunăoară, mama care îi făcea rochie de mireasă fiicei sale iubite. Generația noastră, din păcate, nu a făcut cămăși brodate pentru cei dragi…”, a opinat scriitoarea Maria Pilchin.

La încheierea evenimentului microfonul a fost oferit „pentru cine mai vrea să vorbească”. A mai vorbit, din nou, și Ioana Căpraru care i-a mulțumit  Vetei Ghimpu Munteanu pentru că i-a îngrijit o carte autobiografică, demonstrată la public, că a scris o carte și despre compozitorul și interpretul Petre Teodorovici și că tot datorită insistențelor protagonistei, pe strada Vasile Alecsandri, 19, va fi instalată o placă comemorativă dedicată ilustrului muzician.

„Eu cred în ea”, au fost cuvintele de la urmă ale Ioanei Căpraru, după care spectatorii au răsplătit-o pe Veta Ghimpu Munteanu cu aplauze.