LA MAŞINA DE SCRIS

697
0

„Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă. Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să gândească la ce va scrie” (Eugene Ionesco)

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Ziua mondială a scriitorului este marcată anual pe 3 martie, începând cu anul 1986, fiind instituită de Congresul Internațional al PEN Clubului (Poets, Essayists and Novelists). Acesta a fost creat în 1921 de către un grup de scriitori englezi și francezi, cu scopul de a promova prietenia și cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutindeni, indiferent de viziunile politice, religioase sau de altă natură, întru libertatea lor de expresie.

P.E.N. Clubul Internațional a desfășurat o activitate febrilă în susținerea disidenților anticomuniști, precum: Alexandr Soljenițîn, Václav Havel, Adam Michnik, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu ş.a. Primul președinte al PEN Clubului Român a fost scriitorul Liviu Rebreanu. În Republica Moldova P.E.N. Clubul a fost constituit în octombrie 1991. Președinți ai P.E.N Clubului au fost pe rând scriitorii Spiridon Vangheli (1991-1994), Serafim Saka (1994-1998) și Andrei Burac (1998-2004). Astăzi, PEN Clubul este condus de scriitorul Vitalie Ciobanu.

Cu această ocazie, în incinta Muzeului Național al Literaturii Române, Sala Verde, a fost vernisată expoziția SCRIITORUL LA MAȘINA DE SCRIS. Expoziția a fost deschisă de dna Director General Maria Şleahtițchi, cu un discurs despre importanța P.E.N. Clubului în apărarea drepturilor și libertăților scriitorului, referindu-se la nume notorii de disidenți, precum I.D. Sârbu, Paul Goma. Dna Maria Şleahtiţchi s-a referit și la soarta tragică a Sandei Lesnea care a făcut cinci ani de detenție în Kolyma, tânără de 19 ani, trădată de un conațional.

Punctul forte al expoziției sunt câteva piese autentice ale scriitorului nostru remarcabil – Ion Druță, pe timpul când lucra la primul său roman, romanul care a adus un nou suflu în proza dintre Prut şi Nistru Frunze de dor. Vizitatorii  au rara șansă să vadă masa cu fața de masă, fotoliul scriitorului. La locul de lucru este prezentă și unealta sacră a unui scriitor – stiloul. Mai sunt expuse, și acestea din patrimoniul muzeului, câteva pagini din manuscrisul romanului, redactate cu cerneală albastră.

Exponate țintă în expoziție sunt și două portrete ale scriitorilor la mașina de scris: Serafim Saka, executat în 1986 de pictorul Andrei Sârbu, ulei/ pânză, 85 x 50 cm, și Sanda Lesnea, executat în 1982 de Alexandru Guşan, ulei /pânză, 86 x 56 cm. Expoziția este completată cu fotografii ale scriitorilor Spiridon Vangheli și George Meniuc, evident, și ei la mașinile lor de scris. Vizitatorii pot admira și examina mașina originală a scriitorului George Meniuc, însoțită tandru de ochelarii maestrului.

Un interes sporit pentru vizitatori pot fi și cărțile, manuscrisele, documentele originale ale scriitorilor prezenți în expoziție. Un punct central din prima cameră prezintă pilonul cu o mașină de scris de la începutul secolului XX.

Evenimentul a culminat cu lecturi ale scriitorilor contemporani, precum Călina Trifan, Maria Pilchin, Silvia Goteanschi, Gheorghe Budeanu, Silvia Caloianu, Margareta Curtescu, Mihaela Perciun, Maria Şleahtiţchi.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 5 iunie 2023.

 

 

Mihaela PERCIUN, scriitoare, muzeograf, curatorul expoziției, MNLR

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE