Interviu cu Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE– În zilele în care românii sărbătoresc împlinirea a 104 ani de la Marea Unire, dar și cu prilejul celor 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei în Republica Moldova (19 decembrie 1992), vă întreb, stimate domnule profesor Anatol Petrencu, care a fost aportul clerului la crearea României Mari?
Rolul clerului în făurirea României întregite a fost destul de mare. România întregită a fost urmarea efortului depus de întreaga națiune, în primul rând, de conducătorii de atunci ai României – regele Ferdinand, regina Maria, prim-miniștrii Alexandru Marghiloman, Ion I.C. Brătianu. Apoi, cred, este vorba de militarii români, de la mareșali la soldații de rând, de medici, de preoți militari. Nu putem în acest context să nu amintim de preotul militar Alexei Mateevici, autorul genialei poezii „Limba noastră”, devenită Imn de Stat al Republicii Moldova, dar și de poziția lui patriotică românească de până la Unire.
Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Țara. Un rol deosebit de important l-a avut primul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu, care a a fost fondatorul revistei bisericești Luminătorul (din 1908).
El a fost unul dintre fondatorii Partidului Național Moldovenesc (1917), iar la 21 noiembrie a oficiat deschiderea lucrărilor Sfatului Țării – Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești (Basarabiei).
Pe 27 martie 1918, în Catedrala din Chișinău, însoțit de un sobor de preoți, Gurie Grosu a oficiat o înălțătoare slujbă religioasă, sfințind Actul Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, România. Iar în cadrul Sfatului Țării un rol mare l-a avut părintele Alexandru Baltaga, ales din partea preoțimii ortodoxe din Basarabia. Și în celelalte provincii românești, Bucovina și Transilvania, fețele bisericești au contribuit la făurirea României Mari.
– Se apropie de sfârșit 2022. Ce activități a reușit să facă Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” în acest an?
Membrii Asociației Istoricilor pe care am onoarea să o conduc au participat cu comunicări științifice la diverse conferințe naționale și internaționale, la cel de-al treilea Congres al Istoricilor români de la Alba Iulia, la organizarea „Mesei rotunde” consacrate împlinirii a o sută de ani de la încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (1922) etc.
Pe 19 octombrie, împreună cu Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor al Patriarhiei Române, am organizat Conferința științifică cu genericul „Spiritualitatea românească în spațiul basarabean” (Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei).
La Conferință a fost ascultat Mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, precum și mesajele PS Părinte Antonie, episcop de Bălți, și PS Părinte Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud.
În ședința în plen au prezentat comunicări atât preoți (PS Părinte Antonie – Episcopia de Bălți – altar al credinței ortodoxe strămoșești și cultivării identității naționale românești; PS Părinte Veniamin – Episcopia Basarabiei de Sud – trepte de zidire și înălțare duhovnicească; Prea cucernicul Părinte Viorel Cojocaru, dr. în teologie – Odiseea reactivării și recunoașterii Mitropoliei Basarabiei), cât și istorici consacrați: Ion Negrei (Înființarea Mitropoliei Basarabiei) și Mihai Adauge (Reactivarea Mitropoliei Basarabiei și reacția mediului socio-politic: de la susținere necondiționată la indiferență totală și împotrivire dușmănoasă).
A urmat lansarea și prezentarea cărților și revistelor apărute recent de sub tipar, între care Vasile Țepordei, Iubim Basarabia. Articole jurnalistice. Editoriale. Predici. Evocări, vol. 1-2; Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul”. Ediție îngrijită de dr. Silvia Grossu și părintele Viorel Cojocaru; Luminătorul. Revistă a Societății Culturale și Bisericești „Mitropolitul Varlaam” și a Mitropoliei Basarabiei. Redactor-editor – protoiereu Petru Buburuz, redactor-coordonator – preot Viorel Cojocaru etc.
Participanții la Conferință au lucrat în trei secțiuni: Biserica din Basarabia în secolul al XIX-lea: un veac de înstrăinare de Neam și Țară; O radiografie a Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică și Biserica ortodoxă și enoriașii din Basarabia: de la persecuție și întuneric spre Lumină și Credință. În secții au fost prezentate 25 de comunicări referitoare la diverse probleme privind istoria Bisericii ortodoxe, relațiile ei cu statele laice, cu alte culte religioase.
În încheiere, participanții la conferință au adoptat o rezoluție. Toate materialele Conferinței vor fi publicate într-un volum. Sperăm, către Sărbătorile de Crăciun (pe stil nou), să lansăm această carte importantă.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
