Astăzi, comemorăm 73 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia. La Chișinău s-a desfășurat un miting-requiem de comemorare a victimelor deportărilor

245
0
Sursa foto: gov.md

Astăzi, 6 iulie, Republica Moldova comemorează victimele celui mai mare val al deportărilor staliniste. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministra Natalia Gavrilița, împreună cu membri ai Parlamentului și Guvernului au participat, în această dimineață, la un miting-requiem de comemorare a victimelor deportărilor, informează un comunicat de presă difuzat de serviciul de presă al Parlamentului. Oficialii au depus flori în amintirea victimelor deportărilor și au păstrat un moment de reculegere, cinstind memoria celor care au trecut prin calvarul deportărilor. În premieră, listele complete ale victimelor au fost proiectate pe toată durata evenimentului pe un ecran mare.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT
Sursa foto: multimedia.parlament.md

În debutul mitingului, șeful Legislativului a menționat că deportările de acum 73 de ani reprezintă o crimă dintr-un întreg lanț de fărădelegi și acțiuni de genocid ale regimului sovietic. Documentele istorice relevă informații îngrozitoare: arestările se făceau noaptea de către soldați veniți în sate cu mașinile, iar oamenii care încercau să scape cu fuga erau împușcați. Peste 35 de mii de oameni au fost ridicați din casele lor, arestați, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, urcați cu forța în vagoane pentru vite și duși la un alt capăt de lume. Unii dintre ei nici nu au reușit să ajungă în exil, murind pe drum de frig, foame și boli, în vagoane pentru vite.

Președintele Parlamentului amintește că multe familii din Republica Moldova au fost atinse de această dramă, iar drepturile oamenilor au fost călcate în picioare, indiferent de etnie și de limba pe care o vorbeau, fiind instaurate frica și controlul total asupra societății.

La peste 70 de ani distanță, datoria noastră e să-i ajutăm pe supraviețuitorii deportărilor și, mai ales, să nu uităm ororile acelor vremi. Alături de colegii mei din Parlament, am reușit să votăm un proiect de lege care prevede că toți copiii născuți în locurile de represiune sau în drum spre ele vor fi recunoscuți victime ale represiunilor politice, indiferent dacă părinţii lor s-au căsătorit până la sau în timpul represiunii sau dacă femeia supusă represiunii, care a născut, era sau nu căsătorită”, a spus Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Sursa foto: multimedia.parlament.md

Ulterior, un mesaj a transmis Prim-ministra Natalia Gavrilița, care a menționat că data de 6 iulie este o pagină dramatică și dureroasă din istoria poporului nostru.

Aproape 36 de mii de oameni – femei, copii și bătrâni – au fost duși de sovietici prin mlaştinile Siberiei şi prin pustiurile Kazahstanului, iar mulți din ei nu s-au mai întors acasă. Astăzi, alături de victimele și urmașii deportaților, îi comemorăm pe cei care au îndurat chinuri și umilințe, apărându-și demnitatea, familia și viața. Nimic nu poate vindeca rănile și nu ar compensa sacrificiul făcut, dar, azi, putem să le păstrăm vie amintirea. Istoria ne-a oferit multe lecții de-a lungul timpului, dar poate cea mai importantă e că nicio tortură nu ne poate distruge onoarea. Niciun străin nu ne va pângări neamul. Nicio Siberie nu va reuși să înghețe și să diminueze dragostea de țară”, a declarat Natalia Gavrilița.

Sursa foto: gov.md

La evenimentul de comemorare a participat și Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

Deportarea din 6-9 iulie 1949 a fost cea mai cuprinzătoare deportare în masă a populației din Basarabia și care a avut cele mai profunde consecințe în plan imediat, dar și de durată. (…) Agenția Națională a Arhivelor a postat online acum câteva zile listele pe eșaloane și pe vagoane ale tuturor deportaților, în proporție de 99 la sută. În total, în liste apar 35 mii 144 de persoane. După un raport al poliției politice sovietice din iunie 1952, numărul total al celor deportați a fost de 35 mii 796 persoane, dintre care 14 033 femei, 11 899 copii și 8 864 bărbați. Este foarte important ca la nivelul localităților fiecare să-ți regăsească membrii familiei, rudele, vecinii etc.”, a menționat Igor Cașu.

Această istorie este despre noi, nu este despre călăi, este despre neamul nostru, despre cum s-a comportat el, pentru că nu au fost doar victime, au fost și colaboraționiști care au arătat cu degetul, care au ticluit liste”, susține ministrul Culturii, Sergiu Prodan. El a declarat că este iminentă crearea unui Institut al Memoriei care să adune istoriile oamenilor trecuți prin calvarul deportărilor.

De asemenea, Valentina Sturza, președintele de onoare al Asociației foștilor deportați și victime politice ale regimului comunist, a menționat în cadrul mitingului că nu există pagini mai tragice în istoria neamului decât cele din timpul ocupației Basarabiei.

Valentina Sturza a mai spus în discursul său că în Asociația foștilor deportați sunt acum în evidență 6800 de persoane, cu 700 de persoane mai puțin decât anul trecut.

Din zi în zi, rămânem tot mai puțini. În trei valuri de deportări au fost deportate 64 362 de persoane. Pe nimeni n-au cruțat, nici pe invalizi, bătrâni, nici pe copii, nici mame îngreunate. Toți au fost încărcați în vagoanele marfare murdare, cu care se transportau animale domestice. Pe drum ni se da pește sărat și apă de la pompa care alimenta locomotiva și care mirosea a motorină”, a menționat Valentina Sturza, amintindu-și momente din timpul deportării.

Sursa foto: gov.md

Alexandru Postică, directorul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, și-a manifestat indignarea față de legislația ce prevede reabilitarea victimelor represiunilor politice. „Nu aș avea cuvinte să expun durerea, empatia și solidaritatea cu cei care au fost supuși represiunilor politice. Este frustrant să vedem cum după 30 de la independența Republicii Moldova avem acele compensații de 540 de lei pentru o persoană decedată. Este frustrant pentru cei care sunt obligați să prezinte certificate care nu există pentru a demonstra că ai deținut anterior o avere. Este frustrant atunci când legea prevede despăgubirea persoanelor, inclusiv sub aspect moral, dar în realitate statul nu vrea să achite nimic pentru acele prejudicii morale, nemaivorbind de alte lacune și carențe în legislația privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”, a afirmat Alexandru Postică.

Menționăm că, astăzi, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului, instituită de Parlament în 1990.

Sursa foto: gov.md
Sursa foto: gov.md

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here