Reformă controversată. Universitățile din Republica Moldova se opun absorbției

Luni, 27 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat printr-un comunicat de presă despre „începerea celui mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din R. Moldova din ultimii ani”. Procesul de modernizare va include reorganizarea prin absorbție a mai multor instituții de învățământ superior.

Ministrul Educației, Anatolie Topală, a spus că prin această reformă vor să creeze universități mai puternice, care să ofere tinerilor oportunități educaționale.

„Vrem să creăm universități mari, puternice, care să ofere tinerilor oportunități educaționale. Ne dorim ca universitățile noastre să fie mai bine poziționate în clasamentele internaționale, să fie atractive pentru tineri. Modernizarea universităților va fi un proces amplu prin care ne dorim să apropiem cercetarea de predare, astfel încât studenții să beneficieze și de competența și profesionalismul cercetătorilor noștri. Avem profesori și cercetători deosebiți și vrem să concentrăm aceste resurse în universități mari, ca să oferim o șansă tinerilor să învețe acasă. Vor fi create și modernizate spațiile de studii, căminele, sălile de sport, terenurile sportive. Studenții care sunt înmatriculați la un program de studii vor continua exact același program, iar dacă studiile lor sunt contra taxă, aceste taxe vor fi păstrate”.

După anunțul făcut de MEC, universitățile ce urmează a fi „absorbite” au început să se revolte.

Universitatea de Stat din Tiraspol și întregul său corp didactic a făcut un apel către Ministerul Educației și Cercetării prin care adresează o serie de întrebări către ministerul de resort, dar și solicită ca universitatea să nu fie supusă procesului de reorganizare.

„Suntem neglijați și nu mai este nevoie de prima instituție de învățământ superior din țară”

„Faptul că această „absorbție” se face pe ascuns, netransparent și fără a se discuta cu colectivul Universității, denotă că suntem neglijați și nu mai este nevoie de prima instituție de învățământ superior din țară. În 1992 eram un simbol național, iar acum suntem aruncați la coșul de gunoi. În felul acesta este recunoscută deschis Transnistria cu tot cu universitatea de acolo, care, abuziv, a apărut ca din ceață pe patrimoniul Universității de Stat din Tiraspol. În acest context, ne asumăm dreptul de a apela și la organismele internaționale pentru a ne apăra dreptul constituțional, statul și integritatea instituțională”.

Potrivit anunțului făcut de MEC, Universitatea Tehnică a Moldovei se reorganizează prin absorbția mai multor instituții publice, inclusiv a Universității Agrare de Stat din Moldova (UASM).

În acest context, studenții și conducerea UASM au organizat o conferință de presă prin care cer anularea acestei propuneri de către MEC.

Țară agrară, dar fără Universitate Agrară

Veronica Prisăcaru, rectorul UASM: „Importanța Universității Agrare nu poate fi pusă la îndoială. La trecerea facultăților în cadrul UTM, treptat, se vor pierde unele specialități. Solicităm factorii de decizie să ne ajute să sporim vizibilitatea specialităților agricole, nu să închidă universitatea. Avem ambiții mari în crearea unui centru de agricultură digitală și alte obiective. Prin decizii politice ne-au fost preluate terenurile, nu mai avem stațiuni didactico-experimentale pentru a realiza cercetări. Avem nevoie de susținerea MAIA pentru returnarea terenurilor. Trebuie să promovăm prestigiul specialităților și să creăm condiții bune pentru tinerii care ar putea opta pentru astfel de specialități, inclusiv după absolvirea universității, nu să includem facultățile în cadrul instituțiile prestigioase”.

UASM a făcut un apel către președintele RM, Maia Sandu, prin care cere implicarea sa în stoparea procesului de sistare a UASM.

„Considerăm că Universitatea Agrară de Stat din Moldova trebuie să rămână în continuare în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare care, în calitate de fondator, va asigura interesat și motivat adaptarea continuă a ofertei educaționale la necesitățile sectorului, dezvoltarea serviciilor de formare continuă, consultanță și extensiune, racordarea cercetării științifice și inovații la solicitările mediului de afaceri în raport cu obiectivele strategice de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.”

Doctorul habil., conf. univ., UASM, Natalia Mocanu, i-a spus reporterului „Gazetei de Chișinău” că această reformă este o enormitate.

„UASM este prima universitate din RM care a aderat la Asociația Universităților Europene. Are un sistem de relații de colaborare cu mediul de afaceri din spațiul rural, colaborări cu toate universitățile agricole din UE. Este decorată cu Ordinul Republicii. E o prostie această reformă. UASM e unica universitate agrară. Republica Moldova e o țară agrară. Ponderea producției agricole în  export e de 50%. În PIB peste 20%. UASM pregătește specialiști în domeniul care asigură securitatea alimentară. E catastrofă totală în cazul când nu se vor mai pregăti medici veterinari în RM. Atâtea boli, pandemii vor ucide oamenii din RM. Nu e corect. În țările vecine: Ucraina, România sunt câteva universități agrare.”

Am întrebat-o pe Natalia Mocanu ce va face în cazul în care propunerea MEC va fi aprobată de guvern, la care aceasta mi-a spus: „Eu sunt doctor habilitat și voi rămâne în sistem, chiar dacă o să decidă să ne invite la altă universitate”.

Natalia Mocanu nu este de acord cu opinia celor care sunt pentru noua reformă.

„Am auzit și opinii care sunt pro această decizie și că sunt prea mulți șefi de departamente, eu pot să spun doar atât: oamenii de știință nu au vârstă de pensie”.

Sindicatul UASM a lansat și o petiție online „Pentru ca Universitatea Agrară de Stat din Moldova să-și păstreze statutul și identitatea”.

Fostul ministru al Educației Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a făcut o postare pe pagina sa de Facebook, unde scrie că este un lux nepermis ca RM să aibă mai multe universități.

„Într-o țară ca RM cu indicele demografic în continuă descreștere, cu micșorarea an de an a numărului de absolvenți care au susținut bacalaureatul și implicit au aplicat la universități (numărul studenților în RM s-a înjumătățit în ultimii 10 ani: 2009 – 110 mii; 2019 – 52 de mii de studenți), cu o situație financiară de departe simplă – 29 de universități (19 publice și 10 private), este un lux nepermis pentru țara noastră. Este clar că atunci când într-o singură țară există, de pildă, profil economic în 10 (!!) universități și profil juridic în 17(!!!) instituțiile de învățământ superior se vor bate crâncen pentru fiecare student făcând tot ce-i posibil ca să-și pună piedici una-alteia la capitolul atractivitate.”

Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, într-o intervenție telefonică la radioul național, a spus că institutul poate să colaboreze cu universitatea, dar cu anumite condiții.

 „Care sunt riscurile pe care ni le asumăm în contextul acestei reforme?”

„Cercetătorii sunt îngrijorați. Suntem cu toții îngrijorați, nu știm ce presupune exact această reformă, care va fi colaborarea cu Universitatea și care sunt riscurile pe care ni le asumăm în contextul acestei reforme. Noi urmează să avem negocieri cu domnul ministru. Să adresăm întrebările noastre, să vedem care sunt consecințele pentru sistemul de cercetare. Putem colabora foarte bine și cu Universitatea, dar cu condiția de a ne păstra institutul de cercetare, statutul juridic, tradiția noastră de cercetare, oamenii, potențialul științific. Oamenii au investit o viață în cercetare”, a declarat Nina Corcinschi pentru Radio Moldova.

Joi, 30 iunie, Asociația Obștească „Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare” a publicat un demers către ministrul MEC, Anatolie Topală, prin care exprimă dezacordul de a lichida, prin absorbție institutele de cercetare.

„Reforma propusă echivalează cu distrugerea sistemului de cercetare al RM, existând pericolul cert ca institutele de cercetare să dispară ca entități juridice distincte.”

Și rectorul USM, Igor Șarov, și-a expus opinia referitor la noua reformă într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Trebuie să investim în oameni şi în infrastructură”

„Studiile de calitate pot fi obţinute în universităţile unde există infrastructură şi capital uman. În urma reformei, am putea să ne concentrăm mai mult asupra investiţiilor făcute în instituţiile de învățământ superior. Trebuie să investim în oameni şi în infrastructură, doar aşa vom putea oferi condiţii şi studii de calitate.”

Amintim că, potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în acest an sunt alocate 700 de milioane de lei pentru modernizarea universităților.