În RM înnoirea colecțiilor de carte are loc o dată la 62 de ani. UNESCO recomandă înnoirea colecțiilor unei biblioteci o dată la 7-10 ani

Conform ultimei evaluări a Ministerului Culturii al R. Moldova, majoritatea bibliotecilor publice sunt de categoria a IV-a. Sediile bibliotecilor sunt într-o stare deplorabilă, din această cauză cărțile se deteriorează. Conținutul de carte este învechit. În mai multe biblioteci predomină cărțile în limba rusă, cu caractere chirilice, care sunt pe post de decor. Primăriile alocă anual între 5-10 mii de lei pentru achiziția de carte. Uneori banii alocați pentru cumpărarea cărților sunt folosiți la reparații cosmetice, inutile. La 1 ianuarie 2022, colecțiile bibliotecilor publice teritoriale au constituit 15.382,1 mii unități materiale, dintre ele – 7901,7,0 mii (51,4%) în limba română.

Sediul Bibliotecii Publice din Gotești, Cantemir, aflat pe lângă Casa de cultură din sat, e în reparație. Acoperișul bibliotecii a fost reparat în 2020. Din cauza lipsei de căldură și a umezelii, în încăpere este mucegai, ne-a mărturisit bibliotecara Elena Cernei, care a adăugat că fondul de carte e deteriorat.

Volumele lui Eminescu în chirilice la Gotești, Cantemir

Biblioteca publică Gotești, Cantemir, are circa 6000 de volume de carte, dintre acestea circa 2500 sunt în limba rusă și în grafie chirilică, aici incluzându-se și șase volume de Mihai Eminescu, restul cărților sunt în limba română, ne-a spus bibliotecara Elena Cernei. Biblioteca are categoria a III-a. Patru biblioteci din 43 existente în raionul Cantemir (Baimaclia, Cârpești, Victorovca și Gotești) sunt de categoria III, restul sunt în categoria a IV-a.

Categoria se oferă pentru sediul bibliotecii, amenajarea cărților și a interiorului acesteia, volumul de carte.

Banii destinați pentru achiziționarea cărților folosiți la reparații

În anul 2021, s-a alocat suma de 10.000 de lei pentru achiziționarea fondului de carte, dar nu au fost folosiți pentru procurarea cărților, ci pentru reparația interiorului bibliotecii.

„Mi-au spus că nu sunt alți bani și dacă sunt de acord să fie folosiți la reparație. Reparația a fost făcută de mântuială. Banii pierduți și fără cărți noi în bibliotecă pe un an”, ne-a spus Elena Cernei, care lucrează de șapte ani în domeniu. L-a început ridica un salariu de „1860 de lei pe hârtie, net – 1300. Acum pe hârtie sunt 4200 de lei”.

Dacă în anul 2021 nu s-a cumpărat nicio carte, deși APL a alocat suma de 10.000 de lei, în anul 2022, bugetul pentru cărți e de doar 5000 de lei.

„Am cerut 15.000 de lei, deoarece cărțile s-au scumpit, dar mi s-au alocat doar cinci. Mai ales că avem cereri la anumite volume care nu se găsesc în bibliotecă. În anii precedenți achiziționam câte 80 de volume pe an. Sunt puține. Ar trebui măcar 100 de volume de carte ca să acoperim cererile cititorilor. Aceștia sunt elevi de la gimnaziu, profesori, învățători la pensie și alți locuitori ai satului. În total, circa 250 de cititori pe an și 10-12 cititori pe zi.”

În sediu modern, jumătate din fondul de carte e în grafie chirilică

Biblioteca comunală Schineni din c. Schineni, r. Soroca, dispune de un sediu bine amenajat, cu suprafața de 60 de metri pătrați, cu căldură centralizată, rafturi noi, dotată cu cinci computere, care se află în clădirea primăriei comunei, spune cu mândrie bibliotecara Ala Ghirghilijiu, fiindu-i acordată a II-a categorie după evaluare. În raionul Soroca doar bibliotecile din Egoreni și Schineni fac parte din categoria a II-a.

Din cei 1420 de locuitori ai satelor Schineni și Schinenii Noi din r. Soroca, 470 sunt înscriși la biblioteca publică.

„Vin copiii de la gimnaziul din sat, dar și maturii, pensionarii, care citesc literatura în grafia chirilică. Din 6430 de volume 3200 de titluri sunt în limba română, cealaltă jumătate în limba rusă și în chirilică”, ne-a comunicat Ala Ghirghilijiu, care activează din 1988 la biblioteca din sat.

Potrivit ei, din an în an, se reduce numărul vizitatorilor bibliotecii, dar asta se întâmplă din cauza scăderii populației, sunt tot mai puțini copii la școală. În anii trecuți aveam 520, 540 de cititori, acum sunt 470.

De la ea am aflat că în anul 2021, din suma alocată de APL – 9600 de lei, s-au procurat 94 de titluri de carte. Lista volumelor achiziționate și necesare cititorilor este coordonată cu profesorii de limba română, în funcție de curriculumul școlar, chiar și cu maturii care vin la bibliotecă.

Pentru a reînnoi fondul de carte în limba română, dar și pentru a acoperi cerințele cititorilor, unde sunt incluși și elevii, bibliotecara susține că suma alocată anual ar trebui să fie de 50 de mii de lei, dar totul depinde bugetul central transferat bugetelor locale. APL ar aloca mai mult, dar nu dispune de bani, spune Ala Ghirghilijiu. Bibliotecara ridica în decembrie un salariu de 4450 de lei, dar în ianuarie acesta este de 5100 de lei. „A crescut un pic, dar e puțin”, a spus bibliotecara cu un stagiu de muncă de 34 de ani.

Cărțile în grafie chirilică, ca decor al bibliotecii publice de la Țigănești

În satul Țigănești, raionul Strășeni, din toamna anului 2021, biblioteca are un sediu nou. Până la sediul nou, biblioteca a fost într-o clădire veche și din cauza aceasta cărțile s-au deteriorat, ne spune cu o jumătate de gură bibliotecara Vera Rotari.

Ea zice că biblioteca e frecventată de copii și de maturi care vin la poștă, la punctul medical, pentru că se află în aceeași clădire. Circa 12 copii pe zi intră la biblioteca, alteori vin mai mulți.

„Acum se aduc rareori cărți noi. Avem cărți cu grafie latină și chirilică. Din 3400 de volume, mai puțin de jumătate sunt în limba rusă și în grafie chirilică. Încet-încet o înlocuim. În sediul nou primăria ne alocă câte ceva”, ne-a spus Rotari.

Potrivit bibliotecarei, cartea rusească e cerută și citită de „câțiva omuleni”, care citesc anume în rusă, dar mai mult servește drept decor. „Am un cititor de vreo 70 de ani, care citește biblioteca a doua oară. Vine cu o torbă mare la bibliotecă.”

Bibliotecă fără bibliotecară

Vizitând satul Căpriana din raionul Strășeni pe 14 decembrie 2021, o angajată a primăriei ne-a spus că biblioteca publică din sat este închisă în prezent deoarece nu are bibliotecară. Femeia a trecut să lucreze la școală din cauza salariului. Funcționara ne convingea însă că biblioteca va fi deschisă degrabă, pentru că au deja o candidată la funcția de bibliotecară.

Am solicitat informații de la Biblioteca Națională a R. Moldova despre numărul bibliotecilor închise din lipsa spațiului, așa cum este cazul de la Rublenița, Soroca, sau a lipsei bibliotecarilor, ca, de exemplu, la Căpriana, Strășeni, și ni s-a răspuns că „situațiile sunt diferite, nu putem opera cu date concrete”.

Din 1306 de biblioteci, 695 au calificativul satisfăcător, categoria a IV-a

Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2020, în Republica Moldova funcționau 1306 biblioteci publice teritoriale, a spus pentru GAZETĂ, directorul adjunct al

Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Vera Osoianu.

„Conform art. 13 din Legea cu privire la biblioteci, bibliotecile publice se supun evaluării, în mod obligatoriu, o dată la cinci ani. Tot aici sunt stipulate patru criterii minime: cota de atragere a membrilor comunității la bibliotecă; colecții și resurse variate conform necesităților membrilor comunității; impactul serviciilor; eficiența utilizării bugetului și dezvoltarea parteneriatelor.

Aceste criterii sunt dezvoltate și aprofundate în Regulamentul privind evaluarea bibliotecilor publice, care prevede atribuirea a cinci categorii bibliotecilor: superioară (calificativul excelent), I-a (foarte bine), a II-a (bine), a III-a (satisfăcător rezonat), a IV-a (satisfăcător).

Criteriile și indicatorii de evaluare cuantificați țin de cadrul strategic și de reglementare al bibliotecii, participare și coordonare de proiecte, parteneriate, gestionarea colecțiilor, diversitatea serviciilor de bază și de dezvoltare a competențelor utilizatorilor, activitatea de cercetare, de formare profesională continuă, facilități și dotări.

Evaluarea are loc conform ordinului Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care are atribuții de coordonare a domeniului biblioteconomic.

Astfel, în anul 2021 au fost evaluate 1094 de biblioteci naționale și publice teritoriale (municipale, raionale, orășenești, comunale, sătești). Dintre acestea 117 nu au fost evaluate din diferite motive: lipsă de angajați, concedii de lungă durată, chiar decese, nerespectarea prevederilor legislative și de reglementare privind conducerea bibliotecilor, de salarizare a bibliotecarilor etc. Au fost vizitate 180 de biblioteci. În urma evaluării bibliotecilor, doar șapte au primit calificativul excelent, 22 – categoria I, 49 – categoria II-a, 321 – categoria a III-a și categoria a IV-a, 695 – calificativul satisfăcător”, a explicat Vera Osoianu.

Potrivit ei, la 1 ianuarie 2022 colecțiile bibliotecilor publice teritoriale au constituit 15.382,1 mii unități materiale, dintre ele – 7901,7,0 mii (51,4%) în limba română. Statistica oficială nu solicită date privind numărul publicațiilor în grafie latină.

Periodic, Biblioteca Națională face câte o cercetare în acest sens. La 1 ianuarie 2019, colecția în limba română constituia 50% cărți din totalul colecției existente, din care aproximativ 65% cu grafie chirilică.

Numărul total de achiziții în anul 2021 a fost de 248,7 mii, în medie, potrivit datelor înnoirea colecţiilor are loc o dată la 62 de ani (indicatorul fiind determinat prin raportarea numărului de exemplare al fondului total la cel al achizițiilor în anul de referință).

Conform recomandărilor UNESCO, rata de înnoire a colecțiilor unei biblioteci trebuie să fie de la 7 la 10 ani.

UNESCO recomandă procurarea a 250 de cărți la 1000 de locuitori. Pentru anul 2021, în bibliotecile publice teritoriale din R. Moldova s-au achiziționat 96 de cărți la 1000 de locuitori.

Conform Legii cu privire la biblioteci nr. 160 din 20.07.2017, art. 40, administraţia publică trebuie să aloce anual mijloace financiare bibliotecilor publice teritoriale pentru procurarea a minimum 50 de titluri de documente la 1000 de locuitori.

În unele biblioteci nu sunt bibliotecari

Am încercat să aflăm cauza. Ludmila Corghenci, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, relevă că „Prima cauză ar fi nivelul scăzut al statutului social-profesional al bibliotecarului, care determină situația curentă în bibliotecile publice teritoriale: fluctuația personalului, chiar lipsa acestuia, „îmbătrânirea” angajaților. Profesiunea bibliotecarului nu este atractivă pentru absolvenții liceelor. Ani la rând locurile anunțate pentru admitere la specialitatea de profil nu sunt ocupate. În prezent, mulți bibliotecari sunt admiși la studii medii de specialitate în cadrul Colegiului de Arte „Nicolae Botgros” din Soroca.

Referitor la formarea profesională continuă, aici specificăm implicarea bibliotecarilor în cursuri de educație formală (organizate la Universitatea de Stat din Moldova), nonformală (activități oferite de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, alte structuri). La fel, este monitorizată/orientată instruirea informală a bibliotecarilor (de exemplu, crearea de suporturi educaționale etc.).

Salariul brut pentru un bibliotecar principal și pentru un bibliotecar

Potrivit informațiilor oferite de BNM, pentru postul de bibliotecar principal salariul se modifică în funcție de categoria bibliotecii, categoria de calificare a bibliotecarului și vechimea în muncă, în medie salariul este de 4457 de lei. Iar pentru funcția de bibliotecar salariul se modifică doar în funcție de categoria de calificare a bibliotecarului și vechimea în muncă, salariul mediu fiind de 4182 de lei.

Nu există informații despre donațiile de carte care se fac bibliotecilor și din partea cui se fac donațiile, susțin angajații Bibliotecii Naționale.