Prezentul articol este o continuare a celor din numerele 39, 40 și 41 ale „Gazetei de Chișinău” (din 22 octombrie, 29 octombrie și 5 noiembrie 2021), în care am început publicarea unui document de interes public, care vine cu argumente indiscutabile ce dovedesc faptul că, în anul 1940, la venirea ocupanților sovietici în Basarabia, aici existau căi ferate, șosele, cinematografe, teatre, instituții de învățământ, inclusiv superior, stații de curent electric, majoritatea localităților erau telefonizate…
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEVă propunem un document inedit, întocmit de ruși după două luni de ocupație sovietică, în care se arată cum au găsit Basarabia „noii stăpâni” și cum au realizat aceștia împărțirea administrativ-teritorială a proaspăt înjghebatei RSS Moldovenești.
Districtul Orhei
1. Raionul Orhei – cu centrul raional în oraşul Orhei. Populaţia centrului raional – 12.873 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Orhei.
Suprafaţa raionului – 543.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 52.116 persoane.
Componenţa naţională: moldoveni – 38.276; ruşi – 1.526; ucraineni – 2.319; găgăuzi – 46; alte naţionalităţi – 8.000 de persoane.
Localităţi – 39; soviete săteşti – 13; teren arabil – 45.508 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Există imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
2. Raionul Brăviceni – cu centrul raional în satul Bravicea. Populaţia centrului raional – 5.782 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse fostele localităţi ale plasei Brăviceni.
Suprafaţa raionului – 371.1 km pătraţi. Populaţia raionului – 33.519 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 31.770; ruşi – 223; ucraineni – 6; alte naţionalităţi – 1.520 de persoane.
Localităţi – 27; soviete săteşti – 12; teren arabil – 25.537 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
3. Raionul Chiperceni – cu centrul raional în satul Chiperceni. Populaţia centrului raional – 3.342 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plasei Chiperceni.
Suprafaţa raionului – 440 km pătraţi. Populaţia raionului – 37.943 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 31.9560; ruşi – 8; ucraineni – 78; alte naţionalităţi – 900 de persoane.
Localităţi – 30; soviete săteşti – 12; teren arabil – 43.432 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
4. Raionul Criuleni – cu centrul raional în orăşelul Criuleni. Populaţia centrului raional – 2.532 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Criuleni.
Suprafaţa raionului – 383.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 32.367 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 31.148; ruşi – 84; ucraineni – 34; alte naţionalităţi – 1.100 de persoane.
Localităţi – 18; soviete săteşti – 10; teren arabil – 30.323 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Există imobile pentru cazarea organizaţiilor raionale.
5. Raionul Răspopeni – cu centrul raional în satul Răspopeni. Populaţia centrului raional – 2.536 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse şi localităţile fostei plase Răspopeni.
Suprafaţa raionului – 404.8 km pătraţi. Populaţia raionului – 29.613 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 26.550; ruşi – 304; ucraineni – 1.783; alte naţionalităţi – 976 de persoane.
Localităţi – 23; soviete săteşti – 9; teren arabil – 28.622 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Sunt imobile pentru cazarea organizaţiilor raionale.
6. Raionul Rezina. Centrul raional e în oraşul Rezina. Populaţia centrului raional – 8.112 locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Rezina.
Suprafaţa raionului – 506.2 km pătraţi. Populaţia raionului – 48.192 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 40.236; ruşi – 519; ucraineni – 3.027; alte naţionalităţi – 4.410 persoane.
Localităţi – 37; soviete săteşti – 9; teren arabil – 36.438 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt spaţii pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
7. Raionul Susleni. Centrul raional e în satul Susleni. Populaţia centrului raional – 4.800 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţi ale fostei plase Susleni.
Suprafaţa raionului – 320.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 36.140 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 33.071; ruşi – 131; ucraineni – 1.474; alte naţionalităţi – 582 de persoane.
Localităţi – 22; soviete săteşti – 10; teren arabil – 24.000 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară.
8. Raionul Teleneşti – cu centrul raional în satul Teleneşti. Populaţia centrului raional – 4.219 locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Teleneşti.
Suprafaţa raionului – 501 km pătraţi. Populaţia raionului – 39.941 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 33.355; ruşi – 565; ucraineni – 1.318; alte naţionalităţi – 4.703 persoane.
Localităţi – 32; soviete săteşti – 15; teren arabil – 34.272 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară şi şosele. Sunt imobile pentru a caza toate organizaţiile raionale.
Districtul Bălţi
1. Raionul Ungheni – cu centrul raional în oraşul Ungheni. Populaţia oraşului – 11.235 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Ungheni.
Suprafaţa raionului – 407 km pătraţi. Populaţia raionului – 31.735 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 19.745; ruşi – 1.788; ucraineni – 876; alte naţionalităţi – 9.326 de persoane.
Localităţi – 39; soviete săteşti – 9; teren arabil – 35.175 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Există imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
2. Raionul Corneşti – cu centrul raional în satul Corneşti. Populaţia centrului raional – 5.890 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Corneşti.
Suprafaţa raionului – 357 km pătraţi. Populaţia raionului – 29.346 de locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 19.253; ruşi – 2.180; ucraineni – 1.924; alte naţionalităţi – 5.989 de persoane.
Localităţi – 24; soviete săteşti – 7; teren arabil – 22.368 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – şosele şi drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
3. Raionul Sculeni – cu centrul raional în satul Sculeni. Populaţia centrului raional – 6.945 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Sculeni.
Suprafaţa raionului – 357.5 km pătraţi. Populaţia raionului – 34.513 locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 24.113; ruşi – 3.419; ucraineni – 3.222; alte naţionalităţi – 3.459 de persoane.
Localităţi – 33; soviete săteşti – 9; teren arabil – 45.020 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Există imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
4. Raionul Făleşti – cu centrul raional în oraşul Făleşti. Populaţia centrului raional – 12.340 de locuitori. În componenţa raionului au fost incluse localităţile fostei plase Făleşti.
Suprafaţa raionului – 439.6 km pătraţi. Populaţia raionului – 37.106 locuitori.
Componenţa naţională: moldoveni – 27.034; ruşi – 3.625; ucraineni – 4.212; alte naţionalităţi – 2.225 de persoane.
Localităţi – 33; soviete săteşti – 6; teren arabil – 32.696 hectare.
Raionul este telefonizat. Căi de comunicaţie în raion – drumuri de ţară. Pe teritoriul raionului trece calea ferată. Sunt imobile pentru cazarea tuturor organizaţiilor raionale.
***
Din necesitatea precizării unor lucruri, întrerupem pentru puţin timp atenţia cititorului de la document, pentru un scurt comentariu.
Documentul, după cum am menţionat anterior, este un produs al autorităţilor sovietice, redactat în 1940, după două luni de la încorporarea Basarabiei în URSS. Vă amintesc că în ajunul ocupării Basarabiei tot sovieticii au răspândit şi alte documente, în care încercau să convingă opinia publică spunând că populaţia majoritară a Basarabiei sunt ucraineni, şi multe alte afirmaţii ale şcolii de falsificare staliniste.
Dacă cititorul va aduna spaţiul suprafeţei funciare a tuturor raioanelor şi oraşelor şi cifra respectivă va fi comparată cu suprafaţa actuală, va rămâne şocat când va afla de cât spaţiu ne-a „eliberat” vecina, prietena Ucraina.
Dacă vom aduna (de la poziţia „componenţa naţională”) numărul locuitorilor ruşi, ucraineni şi al celorlalte naţionalităţi, vom constata că suma acestora depăşeşte numărul băştinaşilor români. Posibil că aici se și ascunde una din minciunile comisarilor.
Dar istoria nu este o doamnă pe care poate s-o violeze fiecare cârpaci sau coadă de topor, mai devreme sau mai târziu gunoaiele sunt aruncate la mal, ca apoi să fie strânse şi arse.
istoric-arhivist, publicist
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
