Opinii: Tentativa PAS de a readuce TRM sub control parlamentar poate avea efecte pe termen scurt, dar efecte imprevizibile pe termen lung

Situația din audiovizualul public în R.Moldova este în prezent cu adevărat proastă, însă există riscul ca amendamentele la Codul Audiovizualului, promovate de PAS, să rezolve problemele din domeniu doar pe termen scurt, generând totodată efecte ce ar trebui evitate pe termen lung. De această părere sunt mai mulți experți din media, precum și reprezentanți ai presei din R.Moldova, care au fost invitați marți, 26 octombrie, la o rundă de consultări publice în Parlament, organizată după ce proiectul actualei majorități, care presupune inclusiv readucerea Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) sub control parlamentar și simplificarea procedurii de demitere a membrilor Consiliului Audiovizualului (CA), a fost deja votat în prima lectură, săptămâna trecută.

Instituirea controlului parlamentar asupra activității radiodifuzorului public este o practică internațională, iar subordonarea acestuia de către CA s-a dovedit ineficientă, susține unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, care neagă că guvernarea ar căuta să preia controlul politic asupra TRM.

„Foarte multă lume este scandalizată sau deranjată de cuvântul control. Noi nu vorbim aici în sensul neapărat politic al cuvântului – de o subordonare ierarhică. Noi vorbim de un control parlamentar care este firesc. (…) Ideea reîntoarcerii la ceea ce a fost de la bun început și care este o practică internațională, vine de la modelul BBC din anii ’20: furnizorul sau difuzorul este fondat de guvernare. Prin aceasta noi nu facem altceva decât să încercăm să echilibrăm lucrurile. Fiindcă ceea ce s-a întâmplat după 2018-2019, când televiziunea publică a trecut sub controlul CA, de fapt a arătat că nu a funcționat bine. CA este în esență un arbitru. El trebuie să reglementeze, nu trebuie să administreze. Munca de administrare a fost prea dificilă pentru CA și oricum nu a putut evita suspiciunea de implicare, de imixtiune a politicului în activitatea televiziunii”, argumentează Pâslariuc.

În legătură cu modificarea procedurii care ar permite demiterea a componenței CA, deputatul PAS consideră că Legislativul a oferit în trecut foarte multe stimulente reglementatorului, dar n-a prevăzut un mecanism de sancționare.

„Noi încercăm să aducem acum lucrurile într-o zonă de echilibru. Noi vom forja activitatea acestei instituții, dar noi vrem să responsabilizăm membrii CA prin aceste modificări”, a mai declarat el.

Pe de altă parte, expertul media, Eugeniu Rîbca, crede că astfel se sare dintr-o extremă în alta –  de la inamovibilitatea excesivă a membrilor CA, la posibilitatea demiterii in corpore a acestora. „Acest Consiliu, pe alocuri, a devenit o feudă – fac ce vreau pentru că suntem inamovibili. Noi mergem acum pe ideea unei responsabilizări care echivalează cu un control excesiv”, spune Rîbca.

Și directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, este de părere că actuala redacție a Codului Audiovizualului este bună, dar problema este că cei care ajung în componența CA, dar și în Consiliul de Supraveghere al TRM, nu respectă legea, ci indicațiile de la partid. „Consiliul de Supraveghere trebuie să rămână reprezentativ pentru societatea civilă. Televiziunea publică nu este televiziunea celor care dețin puterea politică, ci a publicului (…) Marea provocare de care vă veți ciocni ca partid de guvernământ va fi să încercați să faceți alt gen de selecție decât s-a făcut până acum. Dacă o să numiți persoane obediente, o să demolați orice încredere în posibilitatea reformării audiovizualului”, avertizează Macovei.

Asupra intențiilor PAS de a modifica Codul Audiovizualului s-a pronunțat și fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care sugerează că, în situația când există o majoritate dominantă monocoloră și o opoziție parlamentară și extraparlamentară quasi-inexistentă, nu-i greu de presupus în ce va degenera acest „control parlamentar”.

„Din moment ce scopul modificărilor în lege, potrivit dlui deputat este lupta cu „cloaca propagandistică”, înseamnă că așa-numita reformă va presupune intervenții în politica editorială… În acest context, ar fi bine să se cunoască care este întinderea legală a controlului parlamentar. Controlul parlamentar nu presupune nici management și nici intervenția în activitatea altor instituții. Astfel, controlul parlamentar se exercită prin controlul asupra executării legilor, care se realizează prin următoarele instrumente:

• informarea deputaților prin întrebările și interpelările pe care deputații le pot adresa membrilor Guvernului,
• anchete parlamentare,
• introducerea moțiunilor simple și de cenzură.

Cam atât. Legea nu oferă deputaților alte instrumente.

Cel mai probabil, lupta cu „cloaca propagandistică” și trecerea TVM sub control parlamentar se va rezuma la schimbarea conducerii TRM, care va fi foarte sensibilă la doleanțele majorității parlamentare”, comentează Tănase pe Facebook, sugerând că aceste inițiative ale PAS ar trebui discutate cu experții Consiliului Europei.

Proiectul de modificare a Codului Audiovizualului a fost criticat dur și de deputații Blocului Socialiștilor și Comuniștilor (BCS), care susțin că astfel PAS ar intenționa să transforme TRM în „unealtă a guvernării”.

Menționăm că proiectul de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale a fost aprobat în primă lectură pe 21 octombrie cu votul majorității parlamentare PAS. Conform documentului, TRM trece sub control parlamentar și se revizuiesc modalitățile de constituire a componenței Consiliului de Supraveghere al Companiei, dar și a Consiliului Audiovizualului. De asemenea, în condițiile reîntoarcerii furnizorului public național de servicii media sub control parlamentar, proiectul de lege propune ca mandatul actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere, al directorului general al TRM și al directorilor generali adjuncți să înceteze de drept la data intrării în vigoare a modificărilor.