Transnistrenii sunt chemați insistent să voteze duminică la alegerile în Duma de Stat pentru „Rusia Unită” a lui Putin

Transnistrenii cu cetățenie rusă sunt tot mai insistent îndemnați, în ultimele zile până la alegerile în Duma de Stat, să se prezinte la urne. Special pentru ei vor fi deschise, pe teritoriul regiunii separatiste, 27 din cele 30 de secții de votare care vor funcționa duminică, 19 septembrie, iar în unele localități începând chiar de vineri, 17 septembrie. Pentru a-i convinge pe locuitorii din Transnistria să voteze, dar nu pentru oricine, funcționari din prima linie a regimului separatist de la Tiraspol s-au întrecut în osanale ridicate Moscovei și partidului lui Putin – „Rusia Unită”. Nu a rămas deoparte, ceva mai voalat ce-i drept, și ambasadorul Federației Ruse în R.Moldova, Oleg Vasnețov, care spune că „participarea la alegeri reprezintă o manifestare a datoriei civice a compatrioților noștri”.

„Desigur, pentru Rusia reprezintă o valoare fiecare vot al cetățenilor din afara țării, pe care îi percepem ca o parte integrantă și importantă a lumii ruse”, declara Vasnețov, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru portavocea Kremlinului, agenția Sputnik Moldova.

La scurt timp, așa-zisa vicepreședintă a sovietului suprem (legislativul regional de la Tiraspol – n.red.), Galina Antiufeeva, a recunoscut că fără ajutorul Rusiei Transnistria pur și simplu nu ar fi supraviețuit.

„Tot ce avem și în baza la ce se dezvoltă statul nostru, desigur, acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără sprijinul Rusiei. Copilăria fericită a copiilor noștri, dezvoltarea republicii noastre, tot ceea ce se face pentru tineretul transnistrean. Oportunitatea de a primi educație conform standardelor rusești și recunoașterea diplomelor noastre în Rusia. Oportunitatea de a trăi pe acest pământ, de a avea dreptul să vorbești limba ta maternă, oportunitatea de a crede într-un viitor bun, dragostea pentru țara ta, pentru Federația Rusă”, declară Antiufeeva, soția fostului șef al KGB-ului transnistrean, Vladimir Antiufeev.

Ea mai afirmă că „transnistrenii își asociază viitorul cu Rusia” și prin urmare îi invită pe toți să voteze cu „Rusia Unită”, care ar reprezenta cel mai bine, probabil, interesele separatiștilor în Duma de Stat.

Secondat de aceasta, pretinsul șef al executivului de la Tiraspol, Aleksandr Martînov, îi acuză pe transnistrenii care consideră că deputații din Duma de Stat a Rusiei își urmăresc, de fapt, propriile interese că, fără să știe, îi induc în eroare pe locuitorii regiuni sau chiar ar „acționa conform instrucțiunilor acelor forțe care nu doresc să consolideze legăturile dintre Transnistria și Rusia, nu doresc ca Federația Rusă să implementeze în mod activ și proiecte umanitare pe teritoriul republicii noastre (autoproclamata rmn – n.red.) destinate să ajute oamenii”.

De altfel, pentru a-i motiva pe transnistreni să meargă la alegerile în Duma de Stat a Rusiei, administrația de la Tiraspol a anunțat că vor putea vota până și cei care dețin doar un pașaport sovietic. Acest fapt i-a uimit până și pe jurnaliștii ruși, obișnuiți deja cu „votul pe buturugă” sau în portbagajul unor automobile, precum și cu alte grave încălcări ale legislației electorale, admise în timpul referendumului din 2020, care i-a permis lui Vladimir Putin să rămână președinte al Rusiei până în 2036.

„În afara Rusiei, a fost găsit un electorat «nuclear», gata să voteze la alegeri”, titra în legătură cu aceasta „Moskovski Komsomoleț”, fără niciun fel de dubii cu privire la partea cui o vor lua cetățenii ruși din regiunea separatistă, votul lor urmând să fie acordat masiv formațiunii putiniste „Rusia Unită”.

Alegerile de duminică în Duma de Stat a Rusiei nu au rămas fără ecou nici la Chișinău, după ce conducerea noului Parlament al R.Moldova a refuzat să-și trimită observatorii la Moscova. Potrivit unei scrisori publicate de ex-președintele Igor Dodon, decizia a fost motivată prin „programul încărcat al Parlamentului”.

Liderul socialiștilor susține că aceasta a fost luată „la indicația lui Grosu (președintele Parlamentului – n.red.)” și spune că este „o tentativă de a periclita relațiile bilaterale cu Federația Rusă”. O replică din partea lui Igor Grosu încă nu a urmat.

Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, Ambasada Federației Ruse s-a îngrijit de deschiderea a doar trei secții de votare – la Chișinău, Bălți și Comrat –, la fel cum s-a întâmplat și acum cinci ani, în 2016.

Atunci însă, în Transnistria au fost deschise 22 de secții, cu cinci mai puține decât vor funcționa acum. Conform datelor prezentate de administrația de la Tiraspol, în 2016, la urne s-au prezentat peste 55 de mii de locuitori ai regiunii separatiste cu cetățenie rusă, dintre care 83,2% ar fi votat pentru „Rusia Unită”.

Amintim că enclava separatistă din stânga Nistrului s-a autoproclamat „independentă” de RSS Moldovenească pe 2 septembrie 1990, până la destrămarea oficială a URSS, dar în toiul mișcărilor de renaștere națională din fostul imperiu sovietic. Aceasta nu a fost însă recunoscută, până acum, de niciun stat, nici măcar de Rusia, care își menține acolo trupele, un depozit cu 20.000 de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli ce controlează puterea.

Totodată, exodul masiv al oamenilor apți de muncă a dus la îmbătrânirea regiunii, dar și la pauperizarea populației rămase. Cu un deficit bugetar anual de peste 50%, regiunea supraviețuiește din comerțul cu UE, posibil doar prin intermediul Chișinăului, dar și din contul faptului că nu plătește pentru gazele rusești consumate. Datoria, care se apropie de 8 miliarde de dolari, este pusă pe seama R.Moldova.