Prioritățile imediate ale Guvernului Gavriliță: pensia minimă de 2.000 de lei, asistența financiară externă și curățarea instituțiilor statului

1406
0
Premierul desemnat, Natalia Gavriliță
Premierul desemnat, Natalia Gavriliță

Una dintre primele acțiuni ale viitorului Guvern se va axa pe înlocuirea unor oameni aflați în poziții cheie la cârma unor ministere, precum și altor instituții, agenții și autorități guvernamentale. Anunțul a fost făcut de premierul desemnat, Natalia Gavriliță, într-o emisiune la postul public de televiziune, Moldova 1, unde a precizat că schimbările îi vor viza în primul rând pe cei care ocupă funcții de demnitate publică – secretarii de stat, numiți după criterii politice. Gavriliță a schițat, de asemenea, un șir al altor priorități pentru guvernul său, care, nu încape nicio îndoială, va obține vineri, 6 august, votul de încredere al majorității parlamentare absolute, formată din colegii ei de partid de la PAS. Acestea ar fi gestionarea crizei pandemice, în condițiile unui foarte probabil nou val de infectări cu COVID-19, restabilirea asistenței financiare externe, precum și majorarea pensiei minime până la 2.000 de lei.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Premierul desemnat spune că această promisiune a PAS din campania electorală va fi onorată chiar în primele ședințe ale noului Guvern.

„Este strigător la cer să avem în 2021 persoane care au stagiu de muncă și primesc o pensie de 800 de lei. Sunt persoane care au lucrat tractoriști sau au muncit la tutun – o muncă foarte grea – și au ajuns lă bătrânețe fără a primi o pensie decentă. Avem obligația morală să corectăm această nedreptate”, a declarat Gavriliță.

Cu referire la banii necesari pentru reechilibrarea bugetului, ea mizează pe 236 de milioane de dolari, pe care a anunțat că îi oferă necondiționat Republicii Moldova FMI, și un nou program de finanțare, în valoare de 558 de milioane de dolari în următorii trei ani, pe care însă cabinetul său urmează încă să-l negocieze cu Fondul. De asemenea, Gavriliță a amintit că Uniunea Europeană a promis președintei Maia Sandu un suport în valoare de 600 de milioane de euro, pentru relansarea economică a țării.

Viitoarea prim-ministră susține că reorganizarea structurii Guvernului, prin divizarea unora dintre cele 9 ministere existente, care vor deveni 13 în guvernul său, nu va necesita o creștere a cheltuielilor.

Noua formulă este însă necesară, pentru că cea care a funcționat de pe vremea Guvernului Filip nu mai este potrivită realităților. În condițiile pandemiei, bunăoară, s-a impus divizarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în două entități distincte pentru că responsabilitățile sunt mult prea mari pentru un singur ministru, argumentează Natalia Gavriliță.

„Planificăm să ne mișcăm foarte repede și imediat după învestire vom face o ședință de Guvern și vom face modificări acolo unde nu sunt necesare concursurile. Vorbim despre secretari de stat. Funcția de secretar de stat e una politică și poate fi modificată imediat. Vom completa ministerele în acest sens. De asemenea există agenții și autorități centrale unde numirea conducătorului este una politică și acolo tot ne vom mișca repede”, spune ea.

De asemenea, pentru prima dată în istorie, Guvernul R.Moldova va avea un vicepremier pentru Digitalizare, funcție necesară pentru a facilita accesul cetățenilor la serviciile publice, și din cauza eficienței scăzute a Agenției de Guvernare Electronică, potrivit Nataliei Gavriliță.

Menționăm că marți, 3 august, premierul desemnat Natalia Gavriliță a prezentat componența viitorului său Guvern, precum și programul de guvernare. Imediat după aceasta, Biroul permanent al Parlamentului s-a întrunit și a decis să convoace vineri, 6 august, o sesiune extraordinară, în plen urmând să fie acordat votul de încredere noului Executiv. Guvernul propus de Natalia Gavriliță are în prezent asigurate voturile majorității absolute, formate din cei 63 de deputați PAS, precum și ale parlamentarilor din Partidul „Șor”. În fond, PAS nu are nevoie de suportul fugarului Ilan Șor și al colegilor acestuia de partid, însă aceștia au căutat să demonstreze că sunt în „opoziție constructivă” și vor colabora cu noua putere. Pe de altă parte, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a anunțat că nu va acorda susținere niciunui guvern al PAS.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE