Ce urmărește Putin publicând articole despre Rusia și Ucraina ca fiind „un singur popor”

Un articol programatic publicat recent de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în care acesta afirmă că rușii și ucrainenii, deopotrivă cu belarușii, ar forma același popor, a provocat un val de reacții, mai ales în spațiul post-sovietic și cel dominat până acum trei decenii de fosta URSS. În esență, articolul lui Putin poate fi redus la câteva teze.

Astfel, Ucraina trebuie să revină la granițele din 1922, atunci când a fost oficializată formarea Uniunii Sovietice, referința fiind făcută expres la Crimeea și teritoriile din est, care ar fi fost atribuite abuziv fostei republici sovietice, potrivit președintelui rus. El face, de altfel, referire și la sudul Basarabiei și Bucovina de Nord, care au intrat în componența Ucrainei în 1940, în urma raptului teritorial asupra României, numindu-l, ce-i drept, „recuperare a teritoriilor ocupate”. De asemenea, Putin susține că o Ucraină independentă, ca și Belarusul, în actualele lor forme, reprezintă o politică „anti-Rusia”, termen pe care îl introduce în premieră și îl folosește obsesiv, de minim șapte ori în articolul său.

În afară de aceasta, liderul de la Kremlin sugerează că Ucraina suverană poate exista doar „împreună cu Rusia”, fiindcă „suntem un singur popor!”. Orice altă formă de existență statală este menită să submineze fundamentele statului și ale națiunii ruse, insinuează Putin.

Solicitat de jurnaliști de la Kiev să comenteze acest articol, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a răspuns cu ironie, remarcând volumul imens al acestuia – de peste 5.000 de cuvinte.

„Pot doar să-l invidiez pe șeful unui stat atât de mare care își poate permite să irosească atâta timp pentru un așa volum și o muncă atât de detaliată”, a declarat Zelensky, citat de agenția oficială Ukrinform. El a adăugat că ar fi preferat ca Putin să fi cheltuit acest timp pentru o întâlnire bilaterală, în cadrul căreia să fi discutat problemele nerezolvate dintre Kiev și Moscova, inclusiv încetarea conflictului din Donbas, în estul Ucrainei, conflict susținut de regimul de la Kremlin.

Pe de altă parte, Oktawian Milewski, expert de la București specializat pe relații externe și politicile promovate de Rusia în perioada post-sovietică, atrage atenția asupra faptului că apariția acestui articol, anume acum, a fost prefațată de trei evenimente:

• adoptarea cu două săptămâni în urmă la Kiev a Legii pentru Popoarele Autohtone ale Ucrainei, în care rușii nu sunt tratați ca autohtoni și, deci, nu necesită un tratament special pentru a li se proteja fondul etno-cultural;
• declarația trilaterală la nivel de miniștri de externe polono-lituaniano-ucraineană de la Lublin despre moștenirea politică și cultural-istorică comună a celor trei state, și prin extensie a Belarusului, moștenire care le solidarizează în lupta împotriva despotismului moscovit;
• publicarea cu o săptămână în urmă a Strategiei de Securitate a Rusiei, în care Occidentul este desemnat ca principala amenințare pentru Rusia.

„Tezele aceluiași articol au fost dezvoltate cu o zi mai târziu de Putin într-un interviu pe care președintele rus l-a acordat propriei administrații de la Kremlin. Putin a dorit astfel să accentueze importanța propriilor teze din articol, și că este hotărât să păstreze această temă în topul agendei de politică externă. Dacă cineva mai spera că articolul este rodul unui exercițiu de imaginație a unui individ care s-a închipuit istoric, atunci în interviu Putin a eliminat orice îndoială”, accentuează Oktawian Milewski, într-un comentariu pentru Radio France International.

Iar istoricul Aleksandr Palii, autor al mai multor studii cu privire la trecutul Ucrainei, enumeră cel puțin 16 falsuri propagate de Putin cu scopul de a-și fundamenta poziția. Printre acestea este afirmația că pe teritoriul cnezatelor de la Kiev și Cernigov ar fi locuit în vechime doar slavi, fără să amintească faptul că poporul rus ca atare s-a format prin asimilarea triburilor fino-ugrice, care nu aveau nimic în comun cu populațiile slavone. De asemenea, istoricul vorbește despre limba slavonă comună pe care, potrivit lui Putin, ar fi vorbit-o toți locuitorii unei regiuni imense în perioada medievală. Slavona bisericească este o limbă scrisă, de proveniență bulgară, și nu rusă, creată de teologii Kiril și Metodiu până la slavizarea Rusiei și care a fost folosită ca limbă a cancelariilor oficiale inclusiv în principatele române, amintește specialistul, specificând că aceasta a jucat practic rolul limbii latine. De asemenea el combate teza liderului de la Kremlin, potrivit căruia denumirea țării – Ucraina – ar proveni de la rusescul «окраина» (la margine – n.red.).

„Asemenea denaturări ale faptelor erau posibile în URSS, când era interzisă lectura cronicilor și această minciună putea fi utilizată, dar nu acum”, spune Aleksandr Palii la Voice of America.

La rândul său, un alt expert rus în probleme de politică externă, Serghei Parhomenko, consideră că articolul lui Putin este o acțiune propagandistică ce țintește propriul electorat în ajunul alegerilor în Duma de Stat a Rusiei.

„În cadrul acestor alegeri, după cum se știe, pot vota și reprezentanți ai teritoriilor ocupate din Donbas, care au pașapoarte rusești. Unii dintre ei ar putea chiar candida – cel puțin un astfel de mecanism nu este exclus de experți. În acest fel, Putin încearcă prin acest articol să acrediteze ideea că localnicii din regiunea Donețk, dacă au pașaport rusesc, ar fi „un singur popor” și ar putea în vreun fel participa la alegeri”, remarcă Serghei Parhomenko.

Mesajul lui Putin nu a rămas, însă, fără reacții în R.Moldova.

„Potrivit articolului publicat de președintele rus V. Putin, ucrainenii și rușii sunt un singur popor… în timp ce moldovenii și românii rămân a fi, potrivit rușilor, popoare diferite”, a scris, bunăoară, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Menționăm, în acest context, că timp de mai mulți ani la rând Vladimir Putin caută să pună la îndoială legitimitatea Ucrainei ca națiune și ca stat independent, încercând să mențină Kievul în sfera sa de influență. Liderul de la Kremlin îi spunea chiar și președintelui american George W. Bush că Ucraina „nici măcar nu este o țară”, remarcă reporterii Radio Svoboda. Fostul președinte pro-rus Viktor Ianukovici a încercat să orienteze țara sa spre Moscova, iar ca urmare sute de mii de ucraineni au ieșit în stradă în 2013 și 2014 și, în cele din urma, l-au izgonit de la putere. Ianukovici a fugit în Rusia, unde se află sub protecție până în prezent.