Tot mai săraci cu duhul: de ce umilirea și hărțuirea au ajuns comportamente răspândite în școli

370
0
Imagine simbol

Fenomenul de bullying, care există demult în școlile din Republica Moldova, a revenit în atenția publică din cauza unei bătăi în care au fost implicate câteva minore. Astfel, în seara zilei de 5 februarie, o fată a fost lovită crunt și umilită de patru tinere. Fetele au vârste cuprinse între 13 și 15 ani și învață la cinci instituții de învățământ din sectorul Ciocana al mun. Chișinău.

Bullying-ul reprezintă un comportament de luare în derâdere, de umilire, o formă de abuz emoțional și fizic. Nu este un conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Acest fenomen există demult, dar acum a atins cote alarmante și devine tot mai discutat în societatea noastră.

Cazuri de intimidare au fost dintotdeauna între elevi, dar se încadrau în anumite limite. Erau rezolvate în interiorul instituției de învățământ pentru a proteja toți copiii. Acesta e un caz ieșit din comun pentru că numai școala lucrează. Familia nu se implică. Din contra, ei consideră că eleva are drepturi. Însă obligațiile nu le văd. Mai mult, fata continuă să aibă același comportament, după atâta mediatizare, discuții cu Poliția, Comisia pentru drepturile copilului și psihologul. Ai impresia că are nevoie de o durată mai mare de consiliere psihologică. Dacă ar colabora părinții cu școala, ar fi altfel, ar înțelege”, spune Nina Juc, șefa Liceului Teoretic „Ginta Latină”, unde studiază una dintre bătăușe.

Celelalte patru fete își fac studiile la Gimnaziul „Steliana Grama”, Liceul Teoretic „Olimp”, Liceul Teoretic „Constantin Negruzzi” și Liceul Teoretic „Petru Zadnipru” din Chișinău. GAZETA de Chișinău a discutat despre cazul minorelor cu Tatiana Samohvalov, directorul Gimnaziului „Steliana Grama”, care ne-a comunicat că „elevelor le-ar lipsi controlul strict din partea părinților”. Gimnaziul se află într-o zonă unde locuiesc preponderent familii social vulnerabile, iar, potrivit Tatianei Samohvalov, „copiii sunt lăsați în voia sorții”.

Hărțuirea în rândul copiilor. Ce facem cu ei?

Timp de un an, instituția de învățământ a scris 25 de sesizări la Poliție și la Direcția pentru protecția drepturilor copilului. „Scriem demersurile nu pentru a pedepsi elevii, dar pentru a se lua măsuri. Unii părinți sunt alcoolici, copiii rămân în voia sorții, iar școala trebuie să le poarte de grijă”, spune Tatiana Samohvalov.

Potrivit Tatianei Samohvalov, fata implicată în conflict are rezultate bune la școală și frecventează regulat orele, având doar patru absențe pe an. „Mama îi dă bani, iar ea și-a găsit prietene. Copilul, dacă are probleme, se duce în stradă. Chiar am întrebat-o pe mama fetei: „Era ora 20:30, chiar nu v-ați întrebat unde-i copila?!”.

Republica Moldova este în topul statelor în care prevalează bullying-ul, arată raportul publicat în 2018 de Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa. Pentru a preveni și combate fenomenul, se recomandă a fi elaborate programe educaționale destinate atât elevilor, cadrelor didactice, cât și părinților.

La Liceul Academic Român-Englez „Mircea Eliade”, lecții despre bullying fac diriginții de clase, confirmă directorul Grigore Vasilache, care precizează că „atunci când au fost acțiuni de intimidare verbală printre elevi, problema a fost remediată cu ajutorul psihologilor”. Vasilache menționează că „sunt mulți copii care își măsoară valoarea prin telefonul pe care îl poartă sau după haina pe care o îmbracă”.

Ce fel de copii sunt implicați în bullying? „Sunt din familii foarte bune și avute. Cu toate că, pentru mine, „bune și avute” nu-i același lucru. Au copii educați și foarte modești. Dar, de obicei, cele mai multe probleme le avem în familiile incomplete, nu îi ajunge ceva acasă sau nu-i luat în seamă și el caută să se evidențieze cumva: încearcă cu unul, cu al doilea, vede că-i merge și pornește pe calea asta”, răspunde Grigore Vasilache.

Și la Liceul Teoretic „Liviu Deleanu” se studiază deja bullying-ul în cadrul disciplinelor „Educație pentru societate” și „Dezvoltare personală”, aflăm de la directoarea Ala Gherman. „Dar aceasta e o problemă a întregii societăți deoarece copiii repetă comportamentul adulților. Accentele pe responsabilizare trebuie puse corect în primii șapte ani de viață ai copilului”, consideră Gherman.

Oboseala școlară

Pedagogilor le e greu să intervină în situații de bullying, deoarece sunt epuizați fizic și moral, este de părere Nicoleta, mama unei adolescente din Chișinău. „Eu cred că școlile noastre nu sunt pregătite să discute despre bullying. Nu pentru că pedagogii nu vor, dar îmi pare că ei n-au timp și material didactic bun. Pedagogii n-au timp, sunt mulți copii în clasă, iar ei sunt obosiți moral, epuizați. Lor nu le ajunge putere, energie să mai lucreze cu elevii”, crede Nicoleta.

Femeia spune că are o relație deschisă cu fiica sa și discută deseori acasă fenomenul de bullying. „Părinții trebuie să lucreze cu copiii. Să fie deschiși, să le câștige încrederea. Trebuie să accepte durerea copilului. Nu există copii răi. Există părinți care nu pot comunica”, zice ea. Și Aliona, mama a doi băieți, spune că vorbește deseori cu fiii săi despre acțiunile de umilire și hărțuire din școli.

Incapacitatea de gestionare a emoțiilor

Acțiunile fetelor vorbesc despre faptul că nu-și pot gestiona emoțiile. „Copilul n-are mecanisme să le gestioneze și manifestă un comportament auto-distructiv îndreptat către o altă persoană pe care o consideră mai slabă ca el. Vorbim despre incapacitatea de gestionare emoțională. Vorbim de lipsa unei persoane adulte care ar putea să-i ofere copilului sprijin emoțional și comportamental. Este o fractură în personalitatea lui care l-a marcat. Cauzele sunt multiple, dar cu siguranță este o cauză. Un abuz, neglijență”, explică psihologul Lilia Maximenco, șef interimar la Centrul psiho-socio-pedagogic din Chișinău.

Psihologul Adriana Bolon susține că „atunci când apare bullying-ul trebuie să ne întrebăm despre stima de sine a acestui copil”. Adriana vorbește nu doar despre tinerii care sunt supuși bullying-ului, dar și despre cei care aplică acest tratament. Victime ale bullying-ului pot deveni cei nesiguri de sine, cărora li s-a insuflat că trebuie să tacă, că n-au influență. Sau copiii care vin din familii unde se aplică violența. Copiii afirmați nu sunt supuși bullying-ului”, zice Adriana Bolon.

Peste 70% din totalul elevilor din R. Moldova sunt victime ale bullying-ului, conform unui studiu elaborat de UNICEF în 2019, fenomenul bullying-ului rămâne încă neglijat de către administrațiile instituțiilor de învățământ. În multe cazuri, bullying-ul este mușamalizat atât de elevi, cât și de cadrele didactice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here