Piese actuale ale dramaturgilor europeni, la FESTIS 2020

262
0

Cea de-a 4-a ediție a Festivalului Internațional FESTIS, organizată de Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale” are genericul „Teatrul ca formă de rezistență”. Timp de zece zile, între 16 și 25 noiembrie, în Sala Mare de la „Satiricus” sunt prezentate piese ale unor dramaturgi valoroși din România, Franța, Belarus, Estonia, Rusia și Republica Moldova.

Sandu Grecu: „Acest festival internațional este o formă de rezistență”

La inaugurarea festivalului FESTIS, directorul Teatrului „Satiricus”, Sandu Grecu, le-a mulțumit spectatorilor că și-au învins frica de covid și au venit să participe la eveniment. „Devenim mai buni, mai frumoși prin teatru. Acest festival, mult așteptat de noi, este o formă de rezistență. În pofida pandemiei, acest festival se întâmplă, vom avea zece zile de teatru, cu piese actuale, semnate de nouă dramaturgi importanți din lume. Teatrul social e foarte important pentru schimbarea mentalității, pentru democratizarea societății. Teatrul și, în general, orice lucrare de artă, e cel mai eficient antivirus”, a subliniat Sandu Grecu la deschiderea festivalului. De menționat că evenimentul beneficiază de sprijinul Primăriei municipiului Chișinău și al Consiliului municipiului Chișinău.

Matei Vișniec: „Trebuie să fim alături de oameni, să nu se prăbușească în singurătate”

Într-un video proiectat în prima seară a festivalului, am ascultat un emoționant mesaj adresat publicului basarabean de cunoscutul dramaturg Matei Vișniec: „Este necesar ca teatrul să fie prezent în această epocă de pandemie. Trebuie să fim alături de oameni, pentru ca ei să nu se prăbuşească în singurătate, să nu-şi închipuie că nu există ieşire din tunel: Teatrul este ieşirea din tunel!”.

Scenă din spectacolul-lectură „Regele, bufonul și domnii șobolani” de Matei Vișniec, prezentat în cadrul FESTIS 2020

FESTIS a debutat cu un spectacol-lectură excelent, în regia tânărului actor Daniel Ciobanu. A fost prezentată piesa lui Matei Vișniec „Regele, bufonul și domnii șobolani”, care a propulsat publicul în spațiul nebuniei, în teritorii obscure, unde sunt puse în joc destinele ființelor umane coborâte la nivelul unor vietăți mizerabile din uriașe gropi de gunoi. Felul cum este extrasă piatra nebuniei din craniul suveranului ne-a restabilit contactul cu realitățile pe care le trăim azi, acum. Am văzut în acest spectacol-lectură scene tulburătoare, cu deschideri spre grotesc dar, totodată, emoționante, aureolate de poezie. Un actor cu experiență, Ion Grosu, l-a interpretat pe Rege, cu precizie, frenetic și veridic. Am admirat și jocul lui Gheorghe Gușan (Bufonul), posesor al unui larg registru de disponibilități actoricești și vocale. Publicul s-a regăsit în acest text cu tentă filosofică, situațiile surprinse în piesă amintind de peisajul politic autohton.

Piese despre ispita banului, despre tiranie și amenințarea războiului

Următoarea piesă din cadrul FESTIS a fost „Povestea peștișorului de aur” de Jaan Tatte, în regia lui Gheorghe Gușan. Autorul acestui text savuros, estonianul Jaan Tatte, este dramaturg, poet, actor, cântăreț. Acest text dramatic pare simplu, dar e amețitor de complex. Nu voi repovesti subiectul, spun doar că e despre ispita banului. O ispită uriașă, care transformă oameni agreabili, simpatici, în niște caricaturi. Indiferent de țară sau de orânduirea socială. Cel mai mult m-au bucurat tinerii actori care au citit: Ira Cazac, Constantin Ghilețchi, Gheorghe Gușan, Roman Malai. S-au implicat emoțional, și-au apropiat foarte mult personajele, ne-au dezvăluit pe deplin frumusețea textului, folosindu-și farmecul actoricesc. Aș remarca, de asemenea, că au citit într-o limbă română impecabilă.

În perioada festivalului FESTIS 2020, am ascultat și „Prințesa de cartier” a dramaturgului Andrei Ivanov din Belarus, o piesă premiată la mai multe concursuri, montată frecvent după anul apariției sale în 2017. Pe Prințesă o cheamă Tania, Tanika și, inevitabil, într-o lume unde crima e o normalitate, fata aceasta frumoasă, dar neajutorată, devine victima perfectă. Nu mai știm dacă e ucisă din gelozie sau din ură pentru frumusețea și puritatea ei, oricum, o ființă ca ea e sortită să ajungă de tânără într-o groapă anonimă, la cimitir.

Secvență din piesa „Povestea peștișorului de aur” de Jaan Tatte, citită pe scena Teatrului „Satiricus” în zilele FESTIS

În rolul Taniei, Alexandrina Grecu e convingătoare, de o naturalețe dezarmantă, ne cucerește prin vitalitate și grație, își prezintă personajul cu dăruire, fără nici o adiere de patetism. Merită aprecierile noastre actorii care ne-au adus în scenă „Prințesa de cartier”: Gheorghe Gușan, Irina Rusu, Roman Malai, Nicolae Racoviță, Daniel Ciobanu. Regia inventivă, cu sugestive elemente de decor, este semnată de Roman Malai.

Publicul FESTIS este, cu preponderență, tânăr

Programul festivalului mai include piesele „Kebab” de Gianina Cărbunariu (România), „Janna” de Iaroslava Pulinovici (Rusia), „Puștoaica de la etajul 13” de Mircea M. Ionescu (România), „Made in Moldova” de Constantin Cheianu (R. Moldova), „Insultați. Belarus (ia)” de Andrei Kureichik (Belarus), „Valsul tancurilor” de Irina Nechit (R. Moldova), „Ea și numai ea” de Andrei Ivanov (Belarus).

Organizatorii festivalului propun atenției publicului piese combative sub aspect social-politic, de stringentă actualitate. În caietul-program al FESTIS se subliniază:

Teatrul ca formă de rezistență” este o temă generoasă, aceasta implică o atitudine tranșantă a creatorilor de spectacol – dramaturgi, regizori, actori – față de realitățile abordate, o cunoaștere și trăire profundă a situațiilor reflectate în spectacol, empatie pentru eroii care suferă din cauza abuzurilor și nedreptăților care se manifestă cu brutalitate în societatea noastră”.

Un semn că FESTIS e un act de cultură necesar îl constituie prezența publicului, mai ales a celui tânăr, la spectacolele din festival. Chiar dacă în sală e răcoare, spectatorii (într-un număr corespunzător regulilor de protecție contra pandemiei) vin în fiecare seară și urmăresc piesele jucate sau citite, cu atenție maximă.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here