Ce facem cu Filarmonica Națională – o demolăm sau o reconstituim?

Filarmonica Națională va fi, cel mai probabil, demolată și construită din nou. Expertiza preliminară arată că edificiul nu va putea fi restaurat, deoarece a fost afectat în proporție de 80%, inclusiv structura de rezistență a clădirii. Directorul Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor (AIRM), Ion Ștefăniță, consideră totuși că sala mică și blocul administrativ al Filarmonicii pot fi integrate într-un proiect de reconstrucție.

Ion Ștefăniță spune că sala mică ar putea fi păstrată, la fel și aripa în care se află administrația Filarmonicii Naționale, construită în 1960, care n-a fost practic afectată de flăcări. Sala mare a fost distrusă în proporție de 99%. El precizează că va ține cont de concluzia experților tehnici pentru construcții deoarece structura pietrei a fost deformată în urma temperaturii înalte.

„Eu văd un proiect de reconstrucție, dar, după o expertiză detaliată, să ni se spună cât de rezistentă este fațada de pe strada Mitropolit Varlaam. Dacă sala mică și blocul administrației pot fi integrate în noul proiect, să ne spună arhitecții”, a declarat Ion Ștefăniță pentru GAZETA de Chișinău.

De jure, clădirea Filarmonicii Naționale n-are statut de protecție. N-a fost inclusă în niciun registru al monumentelor istorice. Întrebat cum de s-a întâmplat acest lucru, Ion Ștefăniță răspunde că trebuie să-i întrebăm despre asta pe colaboratorii Academiei de Științe a Moldovei, care în 1993 au elaborat Registrul monumentelor, sau pe autoritățile municipale, care în 1995 au aprobat Registrul municipal al monumentelor.

Ion Ștefăniță mai consideră că edificiul are valoare istorică și arhitecturală deoarece în acel spațiu a fost una dintre cele 60 de sinagogi ale Chișinăului de altădată. Potrivit lui, la sfârșitul secolului XIX, s-a decis construirea unei clădiri noi pentru Circ, care a fost dată în exploatare în 1912, după ce a fost incendiat fostul circ aflat în locul unde azi e Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Bunurile salvate din flăcări

Orchestra de Muzică Populară „Folclor” n-a pierdut nimic după incendiul izbucnit la Filarmonica Națională. „Slavă Domnului, n-am pierdut absolut nimic. Mare noroc am avut”, spune Petre Neamțu, prim-dirijor al orchestrei, contactat de GAZETA de Chișinău, în timp ce se mutau la Palatul Republicii.

Cele mai mari pierderi au fost la Filarmonică. „Câte ceva s-a salvat, dar mai mult s-a pierdut. Costumele colectivelor nu au avut de suferit. În mare parte, s-au pierdut partiturile patrimoniului muzical. Unele partituri nu pot fi restabilite deloc, altele pot fi. Instrumentele cele mai importante s-au pierdut”, mărturisește Marian Stârcea, compozitor și director artistic al Filarmonicii.

În același timp, Svetlana Bivol, directoarea Filarmonicii, menționează că au fost salvate instrumentele Orchestrei Simfonice și ale grupului de acordeoniști Concertino. „Toate instrumentele le sunt salvate. Costumele, la fel, sunt salvate. Mai sunt salvate instrumente în sediile auxiliare pentru repetiții. Au ars trei piane. Un pian, pe care a căzut tencuială, l-am salvat”, povestește Bivol. Aceasta ne-a comunicat că Filarmonica Națională se mută deocamdată la Palatul Republicii.

Pericol de prăbușire a edificiilor de cultură

Tragedia de la Filarmonica Națională ar trebui să fie o lecție și pentru alte instituții cultural-istorice din Chișinău, care sunt într-o stare deplorabilă. Ion Ștefăniță atrage atenția asupra Palatului Național „Nicolae Sulac”, unde sunt probleme mari cu apele subterane, cu umiditatea sporită la demisol, ceea ce poate duce la un scurt circuit. Potrivit lui Ștefăniță, „avem probleme la Muzeul Național de Artă al Moldovei – acolo e pericol de prăbușire a clădirilor istorice. Acolo stau doar pilonii telescopici, în rest e gata să se prăbușească”.

După zece ani de așteptare, timp în care au stat cu gălețile, la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală au demarat lucrările de reconstrucție a acoperișului. Părți din clădirea Muzeului Național de Istorie a Moldovei sunt în pericol de prăbușire. Moara Roșie, patrimoniu industrial, se află în pericol de prăbușire în orice moment. Și lista poate continua…

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a stabilit cauza izbucnirii focului la Filarmonică, dar sunt trei posibile versiuni: o defecțiune a echipamentului electric, un scurtcircuit în rețeaua electrică sau nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului. În instituție se făceau lucrări de sudare a unor țevi.

Ministerul Finanțelor a deschis un cont pentru colectarea donațiilor pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Până miercuri, 30 septembrie, pe contul deschis de Guvern s-au adunat 27.000 de lei. Soprana Valentina Nafornița a lansat campania „Uniți, pentru Filarmonica Naționala”, prin care își îndeamnă admiratorii să doneze bani pentru edificiul de cultură.

Și directorul Filarmonicii „George Enescu” a promis că va oferi sprijin financiar pentru reconstrucţia instituţiei din Basarabia. La Bucureşti va fi organizat un concert caritabil în acest scop. Sprijin pentru Filarmonică a mai promis Guvernul României și Ambasadele SUA și UE la Chișinău.