Complicii de la BNM, apărați din bani publici

350
0
Foto: Radio Europa Liberă

Foști și actuali angajați ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cu statut de învinuit/bănuit în frauda bancară, beneficiază de asistență juridică achitată din bani publici. Până acum pentru serviciile juridice acordate la patru angajați ai BNM, învinuiți de frauda bancară, a fost achitată suma de 938 495 de lei. Serviciul de presă al BNM nu ne-a spus cine sunt angajații privilegiați și nici cine sunt avocații care-i apără pe înalții funcționari implicați în frauda bancară.

După șase ani de la frauda bancară, Procuratura Generală (PG), abia în martie 2020, a reținut și a pus sub învinuire șase persoane – foști și actuali factori de decizie din cadrul BNM, fără a divulga numele acestora, pentru a nu împiedica mersul anchetei.

Expertul în domeniul protecției datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu, susține că, conform legislației în vigoare, „datele cu caracter personal despre persoanele publice și/sau faptele publice în care au fost implicate acestea, pot fi dezvăluite publicului larg fără nici o rezervă, dacă acestea sunt de interes public”.

 Pentru că au furat poporul, sunt apărați din bani publici

Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu, într-o postare pe facebook a scris: „Noiembrie 2014. Din sistemul bancar al țării se fură 1 miliard de dolari. Conducerea Băncii Naționale joacă un rol activ în această crimă. De atunci, mai mulți funcționari ai BNM au nimerit în vizorul procuraturii și au statut de bănuiți/învinuiți. Tot acest timp serviciile pentru avocați de sute de mii de lei (sau chiar milioane) sunt achitate… de BNM. Pe lângă salarii de sute de mii de lei lunar, acești funcționari beneficiază de înlesniri inimaginabile, inclusiv de a fi apărați din banii statului, când încalcă legea. Firește, această situație nu mai poate fi tolerată și am propus eliminarea acestor plăți în folosul participanților la furtul miliardului din cadrul BNM.

Straniu, dar conducerea BNM a decis să «se plângă» corpului diplomatic străin și FMI, că statul atentează la independența băncii centrale…

În zilele apropiate vom veni cu proiectul de modificare a legislației pentru a elimina privilegiile absolut neîntemeiate, de care se bucură funcționarii acestei instituții. Iar conducerea BNM trebuie să înțeleagă că poporul nu va mai plăti avocați pentru acei care au fost implicați în furtul miliardului.”

De cinci ani beneficiază de asistență juridică plătită de stat

În baza mesajului postat de premierul Chicu, GAZETA de Chișinău a solicitat informații de la BNM despre foștii și actualii angajați care, în perioada 2014 – prezent, au ajuns în vizorul procuraturii și care au beneficiat și continuă să beneficieze de servicii juridice, achitate din bani publici.

Potrivit răspunsului BNM, în perioada anilor 2014 până în prezent, 12 angajați (actuali și foști) ai BNM, au avut statut de bănuit sau învinuit în trei cauze penale inițiate, în funcție de caz, privind escrocheria, spălarea banilor, neglijența în serviciu, abuzul în serviciu.

„Începând cu luna august 2015 și până la 1 iulie, prezent, cinci angajați ai BNM au beneficiat de achitarea de către BNM a cheltuielilor pentru asistență juridică acordată de avocați. Cheltuielile date se achită în baza cererii și documentelor confirmative prezentate de către persoana îndreptățită”, anunță BNM.

Astfel, „cheltuielile suportate de BNM ocazionate de procedurile penale inițiate împotriva angajaților BNM (actuali și foști) au constituit: în 2017, pe șase cereri executate s-a achitat suma de 370.119.39 de lei, în 2018, pentru două cereri executate – 22.747.14 de lei, în 2019, pentru patru cereri executate – 168.619.90 de lei, în 2020 pentru patru cereri s-a achitat suma de 377.009.36 ”, scrie în informația prezentată ziarului de către BNM.

În total, pentru serviciile juridice ale avocaților foștilor și actualilor angajați s-a achitat suma de 938.495.79 de lei – bani publici.

Accentuăm că BNM nu ne-a spus cine sunt angajații care au statut de bănuit sau învinuit în cauzele penale și ce funcții au în cadrul BNM.

 Pentru BNM informația publică este informație confidențială

„Numele avocaților sau denumirile birourilor de avocați care acordă angajaților BNM servicii de asistența juridică și cărora li se achită aceste servicii este o informație confidențială ocrotită de lege (date cu caracter personal, secretul profesional al avocatului). Divulgarea acestei informații atinge drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale avocaților lor”, ne mai informează BNM.

GAZETA de Chișinău i-a solicitat opinia președintelui Asociației pentru Protecția Vieții Private, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu, pe marginea răspunsului oferit de către BNM privind informația de interes public solicitată de ziar.

„Conform art. 10 din Legea nr. 133/2011, datele cu caracter personal despre persoanele publice și/sau faptele publice în care au fost implicate acestea, pot fi dezvăluite publicului larg fără nici o rezervă, dacă acestea sunt de interes public. Interesul public este definit de Legea cu privire la libertatea de exprimare, ca fiind interes al societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele legate de exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei”, explică Sergiu Bozianu.

Așadar, „desprindem fără echivoc că s-a solicitat dezvăluirea identității persoanelor care au exercitat puterea publică și care au fost/sunt vizate de anchetele penale privind faptul bănuielii comiterii unor abuzuri prin acțiuni și/sau inacțiuni, în legătură cu exercitarea funcției încă din anul 2016.

Mai mult, pe lângă faptul că din cauza acestor acțiuni/inacțiuni a fost posibilă frauda bancară de un miliard de lei, asigurarea apărării acestor persoane în cadrul proceselor penale mai este plătită din bugetul de stat, stat ai cărui cetățeni sunt de fapt victimele finale ale escrocheriei.”

E de reținut că invocarea motivului precum că, fără consimțământul acestor persoane, BNM nu ar fi în drept să comunice informațiile nu corespunde Legii privind protecția datelor cu caracter personal, din cauza că norma indicată mai devreme la art. 10 din această lege stabilește expres că nu este necesar consimțământul persoanelor, dacă datele sunt necesare în scop jurnalistic, atunci când acestea sunt de interes public.

Sergiu Bozianu a menționat că BNM în răspunsul său pentru GAZETA de Chișinău „a trecut în revistă mai mult norme de drept ce stabilesc necesitatea asigurării confidențialității, număr de norme pe care l-aș putea completa cu câteva pagini. Însă acest criteriu cantitativ, raportat la speța în cauză – furtul miliardului, nicidecum nu va putea înclina balanța în favoarea drepturilor individuale ale acestor funcționari din motiv că interesul public prevalează. În concluzie, consider că nu a fost identificat nici un argument obiectiv care să poată fundamenta refuzul de a oferi informațiile solicitate.”

Procuratura: „Foști și actuali factori de decizie din cadrul BNM, învinuiți de frauda bancară”

 În timp ce BNM, începând cu august 2015 și până în prezent, plătește din bani publici avocații ca să-i apere pe cei implicați în schema furtului miliardului, Procuratura Generală ne-a comunicat că, „la începutul lui martie 2020, în legătură cu acest caz au fost reținute, iar ulterior puse sub învinuire șase persoane – foști și actuali factori de decizie din cadrul BNM. Este vorba despre un fost guvernator BNM, un fost viceguvernator, doi actuali viceguvernatori, un șef de direcție și un șef de departament din cadrul BNM.

Ei au statut de învinuiți, fiindu-le incriminate două capete de acuzare: participare la escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari”, susține PG.

Potrivit Procuraturii, actualmente, dosarul se află la etapa de urmărire penală, iar investigațiile sunt în plină desfășurare. „Din aceste considerente, divulgarea oricăror date ar putea afecta principiul confidențialității și ar prejudicia buna desfășurare a anchetei.”

Procuratura furnizează parțial informațiile solicitate

Cu referire la informația oferită de PG GAZETEI de Chișinău, Sergiu Bozianu ne-a spus că PG furnizează parțial informațiile solicitate.

„Conform Codului deontologic al jurnalistului, dar și Legii cu privire la libertatea de exprimare, informațiile ce urmează a fi publicate de către mass-media urmează a fi verificate și trebuie să fie veridice. În situația dată, jurnaliștii practic sunt împinși să apeleze la sursele jurnalistice (care sunt garantate prin lege) pentru a obține aceste informații pe altă cale decât corespondența oficială cu furnizorul de informație”, conchide Bozianu.

Mai mult decât atât, se întreabă el, „apare neclaritatea – dacă au fost reținute abia în luna martie șase persoane, pentru ce, încă din anul 2015, conform răspunsului BNM, sunt plătite din surse publice serviciile juridice pentru cinci persoane?”.

Totodată, PG nu oferă informații relevante privind persoanele și procesele penale inițiate până în luna martie a anului curent, fapt ce generează și mai multe neclarități, care în mod normal ar fi trebuit comunicate.

„Cu siguranță, la etapa actuală, există informații suplimentare care au putut fi comunicate fără a invoca aceste deziderate, or acțiunile de investigare au fost inițiate încă în anul 2016, perioadă rezonabilă pentru investigarea complexă a acestor fapte ca să fie satisfăcut interesul public privitor la acțiunile întreprinse.

Situația abordată denotă, inerent, că legislația privind protecția datelor cu caracter personal, dar și cea care reglementează alte tipuri de informații cu accesibilitate limitată, urmează a fi mult mai exactă în raport cu interesul public”, a încheiat Sergiu Bozianu.

Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here