Geopolitică // Rușii n-au pământuri de dat. Doar de luat

 În cadrul unui program TV difuzat zilele trecute de canalul Rossia 1, președintele Federației Ruse (FR), Vladimir Putin, a declarat că, după intrarea în URSS, mai multe republici sovietice au primit și au încorporat în spațiile lor statale un număr foarte mare de pământuri, care, „tradițional și din punct de vedere istoric, sunt pământuri rusești”. 

De aceea, consideră Putin, în momentul destrămării URSS, la despărțire, „fiecare republică trebuia să plece cu ceea ce a venit”, și „să nu-și însușească darurile făcute de poporul rus”.

Am abordat mai mulți oameni politici și directori de opinie, cărora le-am pus întrebarea: Cât de corectă, din punct de vedere politic și istoric, este această poziție a liderului de la Kremlin?

Istoricul Virgil Pâslariuc, membru PAS, susține că „Declarația lui Putin despre „cadourile” pe care le-ar fi făcut poporul rus fostelor republici sovietice este privită cu îngrijorare în tot spațiul post-sovietic. Revenirea la retorica agresiv imperială, daca nu chiar revizionistă, în mod evident este legată de dorința președintelui rus de a mobiliza electoratul în preajma unui referendum extrem de important pentru el, care i-ar permite să-și perpetueze puterea practic pe viață, în condițiile unei scăderi drastice de popularitate și legitimitate. Politicienii care nu pot da poporului siguranță în ziua de mâine, adesea se întorc la ziua de ieri, la temele istorice sensibile, încercând să distragă atenția oamenilor de la problemele zilei de azi, create chiar de acești politicieni. Asta face Putin și tot așa procedează vasalul său, Dodon”.

„Declarațiile lui Putin sunt de fapt o lipsă de adevăr istoric”

„Declarațiile președintelui Putin reflectă o linie de continuitate între tradițiile imperiale țariste încă din secolul XVIII-XIX, ambițiile imperiale ale URSS și, mai recent, ce este FR după venirea sa la putere. Pentru că a fost o perioadă după căderea URSS când Rusia a avut un alt discurs. Legând aceste trei perioade într-una singură, aș spune că există o viziune a regimului putinist de a percepe tot spațiul, pe care-l numește FR spațiu de interes vital sau vecinătate apropiată, ca o parte integrantă a FR”, relevă istoricul Octavian Țâcu, președintele PUN.

Potrivit lui Țâcu, există mai multe strategii de a apropia această vecinătate apropiată, fie prin acțiune militară directă, fie prin destabilizarea regimurilor politice existente în aceste țări, fie prin efectele războiului hibrid.

„Astfel de declarații ale lui Putin sunt de fapt o lipsă de adevăr istoric, în primul rând, pentru că la ce se referă el are o istorie foarte scurtă.

De exemplu, cazul Transnistriei. Rusia revendică această regiune în baza unei tradiții istorice de la 1792, dar românii sunt cei mai vechi locuitori ai regiunii transnistrene. Exact așa e și cu Crimeea, care a aparținut până la venirea rușilor altor popoare. Rușii au venit târziu, abia la 1783.

Din punct de vedere istoric, spațiul rusesc este o construcție imperialistă modernă care încearcă să inoculeze ideea că spațiile anumitor state vecine Rusiei ar datora statului rus anumite teritorii. Aceste teritorii nu au fost ale FR. Ele au fost achiziționate în urma unor războaie imperiale, în care au fost omorâți mii de oameni și care sunt o crimă împotriva umanității.

Evident, aluziile lui Putin sunt la Belarus, Ucraina, Kazahstan.

Este o încercare de a pregăti terenul pentru eventuale pretenții față de aceste state și o încercare de imixtiune în afacerile interne, o încercare de a arăta că lucrurile nu sunt stabile și oricând pot fi schimbate.

Un exemplu este cazul Basarabiei în perioada interbelică. Uniunea Sovietică niciodată n-a recunoscut Basarabia ca pe un  teritoriu românesc și în permanență a accentuat faptul că România ocupă un teritoriu rus sovietic. Până la momentul în care la 28 iunie 1940 a ocupat acest teritoriu. E o strategie veche.

Doar într-o relație strânsă cu România, Uniunea Europeană și SUA, R. Moldova va reuși să contracareze aceste forme de imixtiune pentru că altfel va veni un context în care Federația Rusă pur și simplu va anexa anumite porțiuni din aceste state sau chiar statele în totalitate”, a avertizat Țâcu.

 „Actul Final de la Helsinki e fundamental”

Făcând referire la provocările și la pretențiile teritoriale venite din partea șefului de stat al Rusiei, istoricul Anatol Petrencu ne-a comunicat că, după cel de-al Doilea Război Mondial, frontierele s-au tras așa cum s-au tras. Nu există în Europa un stat care să fie satisfăcut de frontierele pe care le are azi. „Republica Federală Germană, de exemplu, are teritorii cedate Poloniei. Polonia, la rândul său, a pierdut voievodatele de est încă în 1939, luate de URSS. În spațiul nostru, România a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și vreo cinci insule la Gurile Dunării. Și așa fiecare stat are anumite nemulțumiri și pretenții față de vecinii săi”, ne-a declarat Petrencu.

La 1 august 1975, la Helsinki, 35 de state au semnat Actul Final în care au fost recunoscute frontierele existente. Ele nu pot fi modificate. Doar în situația când ambele părți interesate doresc să modifice, cu bunul consimțământ al lor. Declarația lui Putin este o încălcare din partea FR a mai multor tratate internaționale, Actul Final de la Helsinki fiind unul fundamental.

„Cei care s-au extins în toate părțile și au luat teritorii au fost tocmai rușii. Și chiar dacă el i-a avut în vedere pe ucraineni, există și aici hărți istorice care demonstrează că Ucraina sau Rusia Kieveană, secolul XII-XIII, era mai extinsă decât astăzi, teritorii care azi fac parte din FR.

Lansarea acestor teze nu pot face nimic altceva decât să pună în gardă popoarele, ucrainenii, polonezii. Noi suntem într-o situație deosebită, pentru că îl avem pe Dodon, omul lui Putin. Și aici Putin mare treabă nici nu are. Dar în ceea ce privește Polonia, Ucraina, cred că statele respective iau în vedere ceea ce spune Putin. Dar oricine ar fi în Ucraina niciodată nu va recunoaște anexarea de către Federația Rusă a Crimeii și regimurile separatiste din estul Ucrainei”, a conchis istoricul Anatol Petrencu.

 „Regimul lui Putin nu renunță la politicile revanșarde”

„Dacă pornim de la faptul că Vladimir Putin este timp de 20 de ani președinte al unei țări membre a Consiliului Securității ONU, țară cu armament nuclear, aceste declarații sunt absolut șocante, inadmisibile și periculoase”, a punctat pentru GAZETA de Chișinău analistul Oazu Nantoi.

„Această declarație demonstrează că Putin accentuează numai prioritatea dreptului internațional, în realitate însă neagă suveranitatea țărilor apărute în urma destrămării URSS. Dacă lăsăm într-o parte Ucraina, e cert că este vizat Kazahstanul. Chiar dacă declarația lui Putin n-a fost comentată public în Kazahstan, nu există niciun dubiu că Kazahstanul se simte extrem de stresat și amenințat. Prin urmare, aceste declarații sunt inadmisibile pentru un șef de stat. Ele demonstrează că nimic nu este definitiv în spațiul ex-sovietic atâta timp cât regimul lui Putin nu renunță la politicile revanșarde”, a comentat Nantoi.

 „Orice act de revizuire unilaterală a hotarelor contravine dreptului internațional”

„Destrămarea URSS a dus la apariția a 15 state suverane, recunoscute la nivel internațional, în limitele hotarelor fostelor republici sovietice. Orice act de revizuire unilaterală a hotarelor contravine dreptului internațional și atrage după sine consecințe imprevizibile”, ne-a declarat Andrei Năstase, președinte PPDA.

„Tentativa Federației Ruse de revizuire a hotarelor este un act reprobabil, ilegal și inadmisibil. Singura soluție corectă este rezolvarea rapidă și necondiționată a tuturor conflictelor înghețate din fosta URSS și instaurarea unei păci durabile, care să permită țărilor o dezvoltare susținută”, a opinat Năstase pentru GAZETA de Chișinău.

„Multe republici nu au venit de bună voie în URSS, inclusiv Republica Moldova. Noi nu am fost întrebați dacă și cum vrem să fim anexați, respectiv, nu putem vorbi despre corectitudine politică sau istorică”, ne-a răspuns lapidar Andrian Candu, președinte Pro Moldova.