Fotbalul basarabean în perioada interbelică – parte organică a României Mari (I)

În numărul 10 al săptămânalului nostru am scris în această pagină despre Începuturile fotbalului în Basarabia (de la sfârșitul secolului XIX până în 1915). Apoi Primul Război Mondial a impus o pauză de câțiva ani în evoluția acestui joc pe continentul European. După destrămarea Imperiului țarist, mai mulți jucători ucraineni și ruși de un talent incontestabil fug în 1917 de molima bolșevică și se stabilesc în Basarabia. Cu multă vervă și dăruire, unii dintre ei – cum ar fi magicianul balonului rotund Eugen Svetcovschi (Evgheni Șvidkovski) – au organizat cursuri la care tinerii basarabeni aveau ocazia să se familiarizeze cu tehnica și tactica fotbalului, un joc de echipă tânăr, în constituire.

Prima formație

O dată la un asemenea curs au venit și frații Vâlcov (Vasile, Colea, Petea și Volodea), fiii unui preot-dascăl de la Liceul „Natalia Dadiani” din Chișinău. Demonstrau un joc feeric, combinativ, extrem de ofensiv. Se înțelegeau din priviri. Ulterior, la începutul anilor ’20, ei creează propria formație – Viteaz Chișinău, care va deveni în perioada interbelică unul din fanioanele fotbalului basarabean –, în 1925 fiind redenumită în Mihai Viteazul.

Cluburi din Basarabia în Campionatul României

Echipe din Basarabia încep să participe la Campionatul României din toamna lui 1924. Competiția se desfășura în două etape (sistem adoptat în anul 1921): în provincii se derulau campionatele districtuale, 10 la număr (Cluj, Brașov, Muntenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Banat, Arad, Hunedoara și Basarabia), apoi urma etapa finală, disputată după principiul eliminatoriu (olimpic). Campionatul regional în Basarabia a început pe 5 octombrie, la el fiind admise cinci echipe din Chișinău: Viteaz, Sporting, Maccabi (asociația sportivă a evreilor), Unitas și Regimentul CFR (în 1925 redenumită în Fulger).

Debutul

În partida inaugurală, care a avut loc pe Stadionul „Regele Ferdinand I” (astăzi Dinamo), s-au confruntat formațiile Viteaz și Sporting, scor final 1-1 (0-0). Meciurile tur s-au încheiat în toamnă, campionatul fiind reluat în primăvara lui 1925. Echipa Fulger CFR reușește să-și asigure întâietatea și dreptul de a participa la a II-a etapă, cea finală, a Campionatului țării. În faza optimilor chișinăuienii fac deplasarea la Slatina, unde, pe 7 iulie, într-un stil de zile mari, înving formația Oltul din localitate: 2-0. După acest debut formidabil, Fulger își continuă traseul victorios, impunându-se și în sferturi de finală: 1-0 cu Jahn Cernăuți, în deplasare. Apoi însă echipa feroviară a fost scoasă din concurs pentru folosirea a doi jucători nelegitimați.

Perioada de aur

Totuși Fulger Chișinău reușește să acceadă în semifinalele Campionatului României, doar că în următoarea ediție, 1925-1926. În cadrul turneului final, chișinăuienii merg în Bucovina, unde înving două formații din Cernăuți: 4-1 cu Maccabi și 1-0 cu Jahn. Apoi ei fac deplasarea în capitala țării în vederea disputei cu redutabila Juventus București, meciul încheindu-se remiză: 2-2. În caz de rezultat egal în faza eliminatorie, partidele erau rejucate, așa că peste o zi urma a doua confruntare, în care gazdele s-au impus cu 4-1. În scurt timp, din motive financiare, formația Fulger a fost desființată.

În sezonul 1926-1927, într-o concurență acerbă cu Sporting Chișinău, primul loc în Liga Basarabeană îl ocupă echipa Mihai Viteazul (cu Svetcovschi și cu cei trei frați Vâlcov în componență: Colea, Petea și Volodea, la acel moment Vasile încheindu-și cariera sportivă) și accede în etapa finală a campionatului. În optimi, chișinăuienii s-au impus fără drept de apel în fața celor de la Maccabi Cernăuți, scor 6-0 (3-0). În sferturi de finală basarabenii s-au duelat, în deplasare, cu formația Unirea Tricolor București. Meciul s-a dovedit a fi unul plin de nerv și suspans, încheindu-se remiză: 4-4 (2-2, 3-3; 1-1 – în timpul suplimentar de joc). Spectatorii erau în delir. Partida s-a rejucat chiar a doua zi, purtând un caracter la fel de crâncen ca și prima. De data aceasta victoria a fost obținută, în prelungiri, cu 3-1 (0-0, 1-1 în timpul regulamentar), de clubul bucureștean.

În stagiunea 1927-1928, formația Mihai Viteazul reușește totuși să acceadă în semifinale, situându-se astfel printre cele mai bune patru echipe ale Campionatului României: După ce și-a surclasat adversarii în etapa regională, aceasta oferă un adevărat spectacol și în preliminarii, când trece cu un neverosimil 9-1 de formația Concordia Iași. Peste o săptămână, cei de la Mihai Viteazul au găzduit meciul cu campioana Ligii Bucovinene – Polonia Cernăuți. Și iarăși obțin o victorie la scor: 5-2 (2-1)! „Mihai Viteazul a desfășurat o partidă superioară, demonstrând măiestrie și caracter deopotrivă”, scria ziarul „Gazeta Sporturilor”, cea mai prestigioasă publicație de specialitate din țară. În semifinale, chișinăuienii au cedat la București, într-un meci extrem de disputat, în fața echipei Colțea Brașov: 4-6 (2-3), pentru formația noastră marcând Vasilevschi, Petea Vâlcov (2) și Svetcovschi. „Gazeta Sporturilor” consemna: „Mihai Viteazul se poate consola că a făcut publicului bucureștean una din cele mai bune impresii. Vâlcov a atras atenția în mod deosebit.” În ediția 1928-1929, trofeul Ligii Basarabene pentru a treia oară consecutiv și-a adjudecat-o formația Mihai Viteazul, însă este eliminată la Cernăuți, în primul meci al etapei finale, de echipa Dragoș Vodă din localitate, scor 0-1.

În elita fotbalului românesc

Sezonul următor, 1929-1930, s-a dovedit a fi unul mult mai rodnic pentru echipa noastră, care în optimi de finală trece magistral, în deplasare, de Concordia Iași, scor 4-2 (1-0), tripleta fraților Vâlcov aducându-ne victoria binemeritată. Apoi, în faza sferturilor de finală, echipa din Chișinău învinge la Cernăuți formația Dragoș Vodă: 4-2. Iarăși suntem în semifinale, în elita fotbalului românesc. La București, chișinăuienii au cedat cu 2-4 în fața celor de la Juventus, golurile pentru echipa noastră fiind marcate de frații Colea și Petea Vâlcov. „A fost un meci extrem de interesant, în mare măsură datorită valorii incontestabile a basarabenilor”, nota „Gazeta sporturilor”.

În scurt timp, frații Vâlcov au fost invitați să evolueze pentru o echipă din București, iar formatul campionatului național a suferit schimbări radicale, lucruri despre care voi scrie în numărul viitor al săptămânalului nostru, precum și despre evoluția fotbaliștilor basarabeni în tricoul selecționatei României.