„Când m-am întors de la mare, am aflat că fiica de 20 de ani a fost bătută de Vladimir, fostul soț cu care trăiam în aceeași ogradă, el – într-o jumătate de casă, iar eu cu fata – în cealaltă jumătate. Am apelat la poliție, aceștia ne-au purtat pe drumuri, iar la sfârșitul anului au zis că totul se anulează. Instanța de judecată ne-a adus la cunoștință că procuratura din localitate, în baza unui articol, a decis scoaterea lui de sub urmărire penală și clasarea cauzei. Nu știm care a fost motivul”, povestește indignată doamna Maria, o femeie trecută de 45 de ani, care locuiește într-un sat de la sudul republicii.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEVecinii știu că Maria are de mulți ani probleme cu soțul, aceasta a dormit deseori pe la ei, atunci când era fugărită de acasă. „Ajungeam ba la un vecin, ba la altul. Totul a continuat așa până am depus cerere de divorț”, confirmă femeia. Maria a divorțat încă în 2013, dar locuia împreună cu fiica și cu soțul în aceeași ogradă. Abia după ce nu a mai putut rezista psihologic, au împărțit casa, ei i-a revenit partea nereparată, iar soțului – jumătatea în care au investit împreună bani și ani.
Deși deja divorțată, cu casa împărțită, oricum nu putea scăpa de intimidările și abuzurile din partea fostului soț. În primăvara 2018, femeia din nou a fost agresată de Vladimir, acesta a lovit-o puternic cu ușa la magazinul unde lucrează ea.
„Am chemat din nou poliția, au venit și au luat act, apoi m-am dus la medic să vadă cât de gravă era lovitura, însă acolo au constatat că pălitura este ușoară. Polițiștii spuneau că așa lovitură nu are însemnătate, iar la ședința de judecată mă învinuiau că spun minciuni”, povestește nedumerită Maria.
Doamna a apelat și la un avocat privat pentru a o ajuta să obțină dreptatea, lux pentru care a trebuit să scoată din buzunar 6000 de lei. A urmat o serie de contestații și recursuri, soțul ar fi trebuit să-și ispășească pedeapsa prin 42 de ore de lucru în folosul comunității, însă nici de această dată nu a fost pedepsit, pentru că a scris și el recurs care a fost recunoscut de Curtea de Apel.
„Cum se poate să se întâmple asta, în timp ce atâta se vorbește pe la televizor despre violența în familie? Iată un exemplu real, mă chinui de ani de zile, nici poliția măcar nu mă poate ajuta!”, conchide doamna Maria, care a renunțat deja să meargă prin instanțe de judecată, cu speranța că fostul soț nu o va mai agresa.
De ce autoritățile nu soluționează cazurile de violență în familie?
„Pe de o parte, există o lipsă de profesionalism la persoanele care activează în organele de drept, iar pe de altă parte, inspectorii de sector sunt deseori supraîncărcați. Totodată printre polițiști există stereotipul că victimele deseori vin, scriu plângeri, iar a doua zi se răzgândesc.
Probabil, din aceste motive, unii polițiști manifestă o oarecare neglijență. Dacă agresorul nu a lăsat semne vizibile femeii, polițiștii cred că victima violenței în familie în următoarele zile se va răzgândi și munca lor va fi în zadar, deși, conform legislației, cererea nu mai poate fi retrasă, așa cum era înainte.
Femeia poate să se împace, dar polițistul e obligat să monitorizeze cazul, mai ales că trebuie să fie pregătit că victimele se răzgândesc, că se tem și sunt multe etape pe care o victimă trebuie să le parcurgă ca să decidă într-un final să denunțe agresorul și să plece de la el. Sunt niște particularități psihologice față de care polițiștii nu au o atitudine serioasă”, explică avocata Tatiana Chebac din cadrul Centrului de drept al avocaților.
„Codul contravențional prevede pedeapsă inclusiv în cazul unor leziuni neînsemnate, chiar dacă nu se văd, persoana agresată este și o victimă psihologică. Există specialiști în domeniu care pot da o evaluare psihologică a persoanei, care stabilesc dacă aceasta este sau nu victimă a violenței în familie. Este ieșire din situație, pur și simplu, polițiștii nu prea fac uz de aceste instrumente.
În dosarele penale, de partea victimei este procurorul, deși victima are acces la asistență juridică garantată de stat, adică la un avocat gratuit de la Consiliul național pentru asistența juridică garantată de stat, aceștia sunt de obicei avocați privați care au contracte cu statul”, precizează avocata.
Ce pot face și unde se pot adresa femeile agresate în familie?
„În Coaliția Națională „Viață fără violență în familie” din Republica Moldova sunt 21 de organizații care oferă asistență complexă și plasament. Există centre de zi care oferă asistență juridică, psihologică, socială, în unele cazuri și financiară. Sunt centrele de plasament, acestea oferă la fel tot acest pachet de servicii plus plasament, adică pentru o perioadă determinată de timp, de la o lună până la 6 luni, iar unele și 9 luni sau chiar un an, în funcție de caz”, spune coordonatoarea Coaliției Naționale „Viață fără violență în familie”, Veronica Teleucă.
„Pentru a beneficia de aceste servicii gratuite, victimele violenței pot apela la linia fierbinte „La Strada”, [TELEFONUL DE ÎNCREDERE PENTRU FEMEI ȘI FETE: 0 8008 8008]. La acest telefon femeile primesc consultații, consilierii care răspund la telefon sunt instruiți să calmeze un pic starea lor, pentru că acestea de multe ori fie sunt panicate, fie speriate. Consilierul evaluează situația și îi poate recomanda victimei soluții de comportament.
Iar despre aceste servicii femeile pot afla de pe internet sau de la polițistul de sector care este obligat să le informeze despre toate centrele și serviciile existente. Cel mai des ele află despre aceste centre de la polițiștii de sector, asistenții sociali sau de la rude și prieteni. Altă problemă este că femeile evită să se adreseze. Din 70% din persoanele care cunosc despre existența acestor servicii, doar 8,5% se adresează după ajutor”, remarcă Veronica Teleucă.
„Serviciile care există în prezent nu sunt suficiente, pentru că amploarea fenomenului este mult mai mare decât spectrul serviciilor oferite. În cadrul coaliției sunt și opt instituții publice, centre maternale, doar unul din ele este destinat pentru reabilitarea victimelor violenței în familie. Ele primesc un spectru larg de femei care sunt în situații de risc, de criză sau de vulnerabilitate. De exemplu, mamele cu mulți copii care sunt singure, mamele minore cu risc de abandon, victimele traficului, femeile în vârstă.
Sunt mai puține centre care lucrează direct cu victimele violenței. În general, experiența internațională demonstrează că este bine să existe servicii specializate în protecția victimelor, pentru că acolo asistența psihologică este diferită”, precizează Veronica Teleucă.
Convenția de la Istanbul, în ajutorul victimelor violenței în familie
Convenția de la Istanbul prevede o abordare unică în procesul de prevenire, investigare și pedeapsă a persoanelor care comit acte de violență împotriva femeilor, scopul final fiind oferirea protecției și sprijinului pentru toate victimele. Republica Moldova a semnat documentul, alături de alte 45 de state, încă în anul 2017, dar din varii motive acesta nu a fost aprobat de Parlament.
„Circa 40% dintre bărbații din Republica Moldova consideră că sunt momente când femeile trebuie să fie bătute. Vocile care se împotrivesc ratificării convenției vin din partea reprezentanților bisericii ortodoxe și a celor din PSRM, care alimentează astfel de stereotipuri, promovează valorile tradiționale și sunt împotriva ideologiei de gen”, afirmă Veronica Teleucă.
„Convenția introduce anumite standarde recunoscute la nivelul Consiliului Europei, care uniformizează legislația din toate țările. Convenția trebuie ratificată pentru că astfel noi vom avea anumite obligații față de comunitatea internațională, iar asta presupune că autoritățile vor trebui să demonstreze că Republica Moldova este în rând cu alte țări”, susține avocata Tatiana Chebac.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE