Relații digitale sănătoase: Consimțământul online și distribuția de imagini intime

Daniela este una dintre puținele victime ale pornografiei din răzbunare din țara noastră care a ajuns să își facă dreptate în instanță. În celelalte cazuri, descurajate de sistem, dar și de societatea care plasează o parte din vină pe victime, femeile se izolează și încearcă să se descurce pe cont propriu cu toată rușinea căzută peste ele.

În urmă cu trei ani, conturile Danielei au fost sparte, iar imaginile și videourile intime din conversațiile cu iubitul său au ajuns pe Internet. Acestea au fost publicate pe conturi anonime de Instagram, Tiktok și canale de Telegram. Pentru că are o comunitate mare pe Instagram, conținutul intim s-a răspândit ușor, iar valul de umilință și hărțuire a ieșit din online în viața reală.

Bănuia că videourile au fost văzute de multă lume, însă abia a doua zi a înțeles amploarea situației. „Au năpădit toți pe mine, de parcă eram o prostituată. S-a oprit o mașină, geamul a coborât, iar un bărbat mi s-a adresat: hei, pisi, îmi place cum dansezi, cât costă ora?”, povestește Daniela.

În a treia zi, era la un restaurant și auzea clar cum femeile de la masa vecină vorbeau despre ea. Una dintre ele a scos telefonul și a început să o filmeze.

„Mergeam pe stradă și, pentru prima dată în viața mea, simțeam că înnebunesc, că îmi fuge pământul de sub picioare. Ajungeam acasă și mă refugiam în patul meu, însă atacurile de panică continuau și noaptea”, adaugă Daniela.

Conținut care nu e nici ilegal, nici imoral

Cel mai frustrant, spune Daniela, este că a ajuns să fie blamată din cauza unui conținut care nu e nici ilegal, nici imoral. Avea o relație la distanță, iar mesajele, pozele sau videourile cu caracter intim făceau parte, în mod firesc, din comunicarea lor de cuplu. „Încercam să menținem relația vie. Doar așa fac majoritatea cuplurilor aflate la depărtare, nu?”, se întreabă aproape retoric.

A apelat la un psihoterapeut, a învățat să se descurce cu stările prin care trecea, cu valul de ură și de amuzament care exista pe Internet legat de persoana sa, a învățat să gestioneze atacurile de panică și, când s-a simțit mai puternică, a mers la poliție.

Daniela spune că experiența sa i-a confirmat cât de neprietenos este sistemul în situații de acest fel. Pe lângă replicile ironice din partea polițiștilor, nedumerirea lor, dar și procedurile birocratice sunt extrem de anevoioase.

Unul dintre polițiști i-a zis că e normal ca „o femeie atât de frumoasă să aibă priză la public și să stârnească scandal cu asemenea conținut” și că așa funcționează internetul, urmate de alte comentarii ironice și priviri insistente spre sâni, deși a venit la secția de poliție îmbrăcată în haine largi, ca să nu atragă atenția.

A apelat la serviciile unui avocat și, după multe vizite la poliție, după șapte luni, a venit apelul telefonic care i-a adus sentimentul dreptății. A deschis site-ul poliției și a citit comunicatul de presă care anunța sentința pe care o primise unul dintre cei patru băieți responsabili de distribuția pozelor și videourilor, ceilalți trei fiind minori. Daniela e conștientă că această mică izbândă e un privilegiu pe care nu îl are orice femeie din țara noastră, pentru că serviciile avocaților nu sunt ieftine.

Ce trebuie să știi despre pornografia din răzbunare 

• E violență psihologică. Pornografia din răzbunare vine de la expresia în engleză „revenge porn” și reprezintă o formă de violență psihologică.
• E formă de abuz. E important de știut că pornografia din răzbunare este o formă de abuz. Dacă cineva a postat fotografii sau filmulețe cu tine împotriva voinței tale, a comis o infracțiune și este pasibil de pedeapsă.
• Internetul – spațiu privat. E-mailul, conturile pe rețele de socializare sunt spații private. Dacă trimiți o poză sau un filmuleț cu tine, nu înseamnă că ai trimis la tot internetul.
• Nu doar vedetele sunt ținta. Se întâmplă zilnic cu oameni obișnuiți. Un studiu al Centrului de Cercetare Inovativă în Sănătate din SUA arată că unul din 25 de utilizatori americani de internet a fost victimă a pornografiei din răzbunare sau a fost amenințată cu aceasta.
• Femeile – cele mai frecvente victime. De cele mai dese ori, se întâmplă femeilor – fotografii sau videouri din viața lor intimă ajung să fie publicate pe internet fără acordul lor.
• Victima nu este niciodată de vină. Victima nu este niciodată de vină, deși vor exista comentarii pe internet, din partea familiei sau chiar oamenilor legii care vor încerca să te convingă de contrariu. Vina aparține celui care te-a expus online fără acordul tău.

Efectele devastatoare asupra victimelor 

„Consimțământul online este un proces complex care necesită informare, claritate, competență, percepția controlului și considerație pentru impactul emoțional”, spune psihoterapeuta Ana Niculăeș. Respectarea acestor principii este esențială pentru a menține încrederea utilizatorilor și pentru a asigura un mediu online sigur.

Distribuția neautorizată a imaginilor intime, adesea denumită și „revenge porn” sau abuz cibernetic, poate avea efecte devastatoare asupra victimei. Victimele pot experimenta o scădere drastică a stimei de sine, simțindu-se rușinate și stigmatizate. Expunerea publică a imaginilor intime le poate face să se simtă vulnerabile și fără valoare.

„Experiența poate duce la tulburări de anxietate și depresie, datorită sentimentelor de umilință, frică și neputință. Aceste probleme de sănătate mentală pot persista mult timp după incident. Rușinea și frica de judecată socială pot duce la retragerea victimei din viața socială, afectându-i astfel relațiile și suportul social. Unele victime pot dezvolta tulburări de stres post-traumatic, cu simptome precum coșmaruri, flashback-uri și evitarea situațiilor care le amintesc de incident. Frica de a nu fi trădate din nou și anxietatea legată de intimitate pot cauza dificultăți în relațiile romantice, ducând la probleme de intimitate și conexiune emoțională”, explică psihoterapeuta.

Prin educație, conștientizare, promovarea comportamentului etic, utilizarea tehnologiilor de securitate, oferirea de suport psihologic și legal, și colaborare comunitară, societatea poate încuraja atitudini sănătoase și respectuoase față de intimitatea digitală în rândul tinerilor.

„Accesul la consiliere psihologică pentru tinerii care se confruntă cu probleme legate de intimitatea digitală, cum ar fi cyberbullying-ul sau distribuția neautorizată a imaginilor intime; informarea tinerilor despre drepturile lor legale privind protecția datelor personale și cum să acționeze în cazul încălcării acestor drepturi; integrarea educației digitale în curriculumul școlar, care să includă lecții despre confidențialitate, securitate online și respectul pentru intimitatea altora – toate aceste măsuri contribuie la crearea unui mediu online mai sigur și mai respectuos pentru toți utilizatorii”, conchide Ana Niculăeș.

Oxana Greadcenco, Moldova.org 

Acest articol a fost realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Răspuns la violența împotriva fetelor și femeilor în mediul online și în contexte similare”, finanțat de Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) și implementat în parteneriat cu UNICEF Moldova. Opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNICEF Moldova sau al Agenției Franceze de Dezvoltare (AFD).