După ce ieri Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Partidul Politic „Șor”, ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, scrie într-o postare pe pagina sa de socializare câteva reflecții pe baza Hotărârii CCM nr. 10 din 19 iunie 2023, impactul căreia urmează să-l estimăm. Tănase spune că „în Republica Moldova, în mod tradițional, atunci când puterea se schimbă la nivel parlamentar, are loc o resubordonare a întregului sistem de administrare a statului, inclusiv a justiției. Prin urmare, trebuie să fim conștienți că în eventualitatea unei schimbari politice la nivel parlamentar, acest precedent, potențial, în viitor, poate fi utilizat pentru epurări politice”.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINE„Impactul pe termen lung al unei astfel de interdicții depinde de o serie de circumstanțe, începând de la contextul în care are loc și buna credință cu care această interdicție va fi implementată.
În sistemul democratic din Republica Moldova, Curtea Constituțională tradițional a manifestat activismul judiciar necesar, jucând un rol cheie în apărarea principiilor și valorilor constituționale. Anume din aceste considerente, legiuitorul a abilitat Curtea cu competența de a interveni, când un partid politic acționează în contradicție cu Constituția, de exemplu, incitând la violență sau încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. În astfel de cazuri, interzicerea unui partid politic poate fi considerată o măsură pentru protejarea valorilor democratice și asigurarea respectării ordinii de drept”, opinează fostul președinte al CC, Alexandru Tănase.
Potrivit lui, „un detaliu esențial care trebuie reținut, este că interzicerea unui partid politic, poate limita libertatea de exprimare a opiniilor și poate duce la restricționarea pluralismului politic. Astfel, dacă interdicția unui partid politic este aplicată arbitrar sau din motive politice, acest lucru poate submina principiile și procesele democratice. Din aceste considerente, problema interzicerii unui partid politic de către Curtea Constituțională necesită respectarea unui echilibru rezonabil între protejarea principiilor constituționale și a valorilor statului de drept, pe de o parte, și respectarea libertăților politice și a principiilor democrației, pe de altă parte.
Finanțarea transparentă a partidelor politice reprezintă un element esențial al proceselor democratice, contribuind la consolidarea unor procese politice sănătoase, la respectarea drepturilor cetățenilor și la încrederea în sistemul politic. Aceasta ajută la menținerea unui echilibru între libertatea activității politice și necesitatea prevenirii abuzurilor și corupției în politică”.
Alexandru Tănase aduce în vizor „câteva motive pentru importanța transparenței finanțării partidelor politice, în afară de prevenirea corupției:
- Participarea egală pentru toate partidele politice și candidații în competiția politică;
- Încredere și legitimitate în procesele politice;
- Prevenirea influenței din partea agenților străini sau a altor state asupra proceselor politice.
Decizia Curții Constituționale din 19 iunie 2023 a ridicat aceste principii la nivel de principii constituționale, fiind obligatorii pentru legiuitor în toate reglementările legislative subsecvente.
Astfel, dacă un partid politic încalcă legile privind finanțarea și aceste încălcări sunt confirmate în instanță sau în alte instituții juridice, interzicerea activității sale este posibilă”.
Alexandru Tănase susține că „este important ca decizia de interzicere a unui partid politic să fie luată pe baza unor criterii obiective și clare, procedurile judiciare să fie echitabile și transparente, iar aplicarea unei astfel de interdicții trebuie să respecte principiile statului de drept.”
Despre forța precedentului unei hotărâri a Curții Constituionale Alexandru Tănase susține că „puterea precedentului deciziilor Curții Constituționale este un aspect important al sistemului juridic și are un impact semnificativ asupra stabilității și coerenței juridice. În același timp, având în vedere fragilitatea sistemului nostru democratic, trebuie să fim conștienți că acest precedent poate fi utilizat în moduri diferite. În Republica Moldova, în mod tradițional, atunci când puterea se schimbă la nivel parlamentar, are loc o resubordonare a întregului sistem de administrare a statului, inclusiv a justiției. Prin urmare, trebuie să fim conștienți că în eventualitatea unei schimbari politice la nivel parlamentar, acest precedent, potențial, în viitor, poate fi utilizat pentru epurări politice.
Un ultim aspect ține de individualizarea culpabilității, ca element esențial al răspunderii juridice. Individualizarea răspunderii juridice nu numai că ajută la asigurarea unei justiții echitabile, dar servește și la menținerea ordinii sociale și la promovarea valorilor fundamentale ale unui sistem juridic democratic și transparent. Acest principiu se referă la procesul de evaluare a culpabilității și aplicare a sancțiunilor în mod individual, ținând cont de circumstanțele specifice ale fiecărei persoane și de gradul lor de implicare într-o acțiune ilegală. Hotararea CCM nr. 10 din 19 iunie 2023 s-a bazat pe alte principii la acest capitol, pe care le vom afla după publicarea textului integral, iar impactul acestei abordari abia urmează să-l estimăm”, a conchis Alexandru Tănase.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
