Cred că e cazul să facem o paranteză şi să vorbim puţin despre atitudinea populaţiei locale faţă de bolşevici. Mai întâi e necesar să menţionăm că, în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941, adică a primei ocupaţii sovietice a Basarabiei, oamenii din partea locului au văzut în acest termen scurt tot ,,farmecul” sistemului stalinist: de înjosire, umilinţă, tâlhărie, deportări, foamete şi violenţă.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEBineînţeles că în acest caz este vorba de ura populaţiei locale faţă de sovietici, neacceptarea lor de a lupta alături de armata lui Stalin. Sigur, cei care au fost încorporaţi şi mobilizaţi, în majoritatea cazurilor, şi-au făcut conştiincios datoria de ostaş, mulţi au căzut în lupte, mulţi au rămas schilozi.
Ideologia comunistă încerca să prezinte propagandistic lucrurile, cum că locuitorii băştinaşi ai Basarabiei, de la mic la mare, luptau împotriva adversarilor URSS.
Din 406 partizani doar unul era moldovean
Realitatea era însă alta. Mişcarea de partizani din Basarabia, organizată de Moscova, ar putea fi comparată cu un spectacol bine regizat. Pe calea aerului, în toiul nopţii, erau paraşutaţi din Bielorusia, Rusia şi Ucraina ,,partizani moldoveni” în codrii Basarabiei. Ca exemplu poate servi un dosar de arhivă, care nu este altceva decât Lista nominală a partizanilor din detaşamentul „Za osvobojdenie Sovetskoi Moldavii”.
În anul 1943, detaşamentul număra 406 partizani, dintre care 346 de belaruși, 39 de ucraineni, 12 ruşi, trei polonezi şi un moldovean (Torpan Fiodor Vasilievici) din Grigoriopol. Aceștia își aveau până la război vizele de reşedinţă în Bielorusia, Ucraina, Rusia şi ,,republica” înjghebată de Stalin în scopuri propagandistice – RASS Moldovenească.
Refuzul de a lupta de partea sovieticilor era motivat prin faptul că cei care se considerau eliberatori aveau un comportament de tâlhar la drumul mare. Şi ca să nu fiu numai cu vorba, propun spre judecata cititorului câteva secvenţe din Informaţia strict secretă adresată secretarului CC al PC(b) din URSS, Malenkov G.M. din 28 august 1944, semnată de secretarul CC al PC(b) din Moldova Salogor N:
„Despre paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare abandonate temporar de ţăranii din unele raioane ale RSS Moldovenești evacuaţi pe o rază de 25 km de zona operaţiilor militare”.
S-au stabilit cazuri de tâlhărire a averii ţăranilor, daune imobilelor, bisericilor, şcolilor etc.
Comisia, întocmită de CC al PC(b) al Moldovei în componenţa căreia au fost incluşi reprezentanţi ai CC al PC(b)M, secretari ai comitetelor de partid din judeţele Bălţi şi Orhei, ai statului-major menit să asigure apărarea spatelui frontului II Ucrainean şi Direcţiei NKVD care aveau aceeaşi misiune, reprezentanţi ai armatelor nr. 52 şi 4 şi secretarii CR Sculeni, Făleşti şi Chiperceni al PC(b)M, a înfăptuit o examinare privind paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare ale ţăranilor care părăsiseră temporar zona, fiind evacuaţi la 25 km de linia frontului pe segmentul judeţelor Bălţi şi Orhei.
În urma cercetării a 14 localităţi şi a patru centre raionale, s-au stabilit cazuri de tâlhărie şi delapidare a averii ţăranilor, daune imobilelor, bisericilor, şcolilor, livezilor etc. În satul Lucaceni (aşa-i în document), raionul Sculeni, la 90% din imobilele locative au fost smulse uşile, ferestrele, podeaua. La toate casele ţăranilor au fost scoase lacătele şi alte dispozitive de încuiat, a fost furată veselă şi altă avere privată. Această avere a fost furată de către militarii sovietici ai Corpului 5 tancuri şi Regimentului 315 artilerie a Armatei a 27-a.
În satul Valea Rusului, raionul Sculeni, au fost supuse distrugerii şi furturilor 50% din casele oamenilor. Locuitorii satului au declarat că la majoritatea din ei militarii au furat toate rezervele alimentare, averea din casă şi au distrus construcţiile. Cetăţeana Tipa Alexandra Constantinovna a mărturisit că i-au fost furate trei mese, un servant, un patefon cu discuri, zece știubeie, trei saltele, trei perne, saci, au fost scoase şi furate uşile şi ferestrele. Ţăranca Cumpa (probabil, Cumpătă – n.n.) Elena a spus că i-au fost furate patru mese, două feţe de masă, două cuverturi, aproape tot vinul, porumbul, făina etc.
Satul Ciolacu Veci [sic, corect, Vechi – n.n.], raionul Făleşti, a fost supus nelegiuirii şi tâlhăriei din partea militarilor sovietici din divizia Melitopol, Divizia 252 a Corpului 78 şi 303 din componenţa Armatei a IV-a.
Patruzeci de procente din sat au suferit din cauza tâlhăriilor sovieticilor. Locotenentul major Şostakov şi sergentul major Lukin din statul-major al Corpului 78, cu toate că aveau la dispoziţie grajduri specializate şi imobile în sat, au ocupat samavolnic două case, au scos şi dus averea din ele şi le-au transformat în grajduri. Au fost stabilite cazuri când clădirile şcolilor şi ale tehnicumurilor au fost de asemenea supuse tâlhăriilor şi mizeriei.
Astfel, drept exemplu poate servi satul Găleşti, raionul Sculeni, unde din clădirea şcolii au fost smulse ramele, stricată sticla şi toate băncile şcolare. De devastarea şcolii s-au ocupat subalternii locotenentului inferior Pidnov din brigada a 9-a motorizată.
S-a tras cu arma în atribute de cult, au fost smulse icoane, profanate morminte
La 9 iulie curent, căpitanul Furmanov (unitatea militară NAH, Divizia 375) s-a căpătuit la Şcoala agricolă din Cucuruzeni (în original – tehnicum) cu două cositoare; spitalul militar nr. 474 al Armatei a IV-a şi-a luat 50 de tone de porumb, 50 de paturi, tot felul de rechizite pentru cai şi vite, o ladă cu sticlă – oglindă. Toate aceste bunuri au fost furate după ce a fost rupt lăcatul depozitului şcolii agricole.
În satele Goreşti, Bucşa şi Răspopeni bisericile au fost aduse într-o stare de haos. În interiorul bisericilor au fost rupte şi aruncate arhivele bisericeşti, s-a tras cu arma în atributele de cult aflate în interiorul edificiului, au fost deshumate morminte, smulse icoanele de pe pereţii bisericilor, distruse tavanele şi podeaua. Tâlhărirea şi ruinarea bisericilor le-au făcut soldaţii brigăzii 56 mecanizate, corpului 23 mecanizat al Armatei a 57-a.
Nu este exclus că atunci când au revenit localnicii pe la casele lor sau la ce a mai rămas din ele, autorităţile sovietice să le fi spus că aceste distrugeri şi furturi le-au făcut ,,călăii români”.
Autor: Alexandru MORARU, istoric-arhivist, publicist
istoric-arhivist, publicist
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
