Una dintre cele mai controversate politici din al doilea mandat al lui Donald Trump a fost războiul comercial declanșat la nivel global, cu China în centrul acestei ofensive. Președintele american a crescut tarifele la importurile chineze până la 135%, reducându-le ulterior la 30% prin negocieri bilaterale. Această escaladare dramatică contrastează puternic cu nivelul anterior de 2,5%, care caracteriza relațiile comerciale americano-chineze.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINERepublica Moldova nu poate fi comparată cu Statele Unite din perspectivă politică sau economică. Țara noastră nu are lideri politici care să plaseze relațiile economice internaționale în centrul agendei electorale – un aspect comprehensibil, având în vedere provocările interne cu care ne confruntăm, probleme care în Occident au fost rezolvate de decenii.
Totuși, o analiză detaliată a comerțului internațional moldovenesc relevă realități economice mai puțin populare decât discuțiile despre salarii, pensii și locuri de muncă. Conform datelor recente publicate de Biroul Național de Statistică, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 299,1 milioane de dolari în martie 2025, în timp ce importurile au atins 958,2 milioane de dolari. Această disparitate înseamnă că, pentru fiecare dolar exportat, țara importă trei dolari, generând un deficit comercial masiv.
Aceste cifre ilustrează trei aspecte fundamentale ale economiei moldovenești: baza industrială neglijabilă, cu exporturi concentrate în produse agricole cu valoare adăugată redusă; economia națională se bazează pe consum, nu pe producție, fiind susținută în mare măsură de remitențele din străinătate și vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor internaționale, care pot genera inflație în perioade de instabilitate.
România rămâne cel mai important partener economic, reprezentând 26,4% din importuri și 27,6% din exporturi. China, însă, prezintă un caz deosebit de relevant pentru analiza noastră. Deși ocupă locul al doilea ca sursă de importuri, China nu figurează nici măcar în top 15 destinații pentru exporturile moldovenești.
Paradoxal, Moldova și SUA prezintă o similitudine superficială în relațiile cu China: ambele importă mai mult decât exportă. Cauzele sunt, însă, diametral opuse: americanii își permit un consum ridicat datorită prosperității economice, în timp ce Republica Moldova nu produce suficient pentru a satisface cererea internă și este obligată să importe.
Produsele moldovenești nu constituie o prioritate pentru piața chineză. Economia chineză își acoperă majoritatea nevoilor de consum intern, importând doar bunuri care nu pot fi produse local sau care oferă valoare prin brand, nu neapărat prin funcționalitate, precum și materii prime – domeniu în care Republica Moldova este, de asemenea, importator net.
Guvernul moldovenesc conștientizează acest dezechilibru. În decembrie 2024 au avut loc primele consultări bilaterale Moldova–China din ultimii 12 ani, abordând proiecte concrete de investiții, extinderea exporturilor moldovenești și acorduri pentru îmbunătățirea relațiilor viitoare. Rezultatele concrete, însă, întârzie să se materializeze.
Similar, întârzie și restructurarea fundamentală a economiei naționale – o transformare care, inevitabil, trebuie să devină subiectul central al dezbaterii publice moldovenești.
Autor: Dumitru Palanciuc
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
