Distinsa traducătoare Elena Curicheru-Vatamanu s-a născut la 25 mai 1940 în satul Negrești, Călărași. Tatăl – scriitorul și pedagogul Mihail Curicheru – este arestat la 22 iunie 1941 și deportat în Siberia, fiind învinuit că în perioada interbelică „a fost membru al unui partid contrarevoluționar”. A decedat în 1943, la vârsta de doar 33 de ani, în lagărul din Taișet. Mama – Sofia Curicheru, învățătoare de profesie, împreună cu Valentina, cea de-a doua fiică, s-au repatriat în 1943 în România. Elena a rămas la Negrești, cu bunicii de pe tată, Petru și Agripina Curicheru. În iulie 1949, aceștia, ca și mulți alți conaționali de-ai noștri, au fost deportați în Siberia, împreună cu alte rude, inclusiv nepoata Elena, în vârstă de doar nouă ani.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEA învățat la școala medie din Kapkainsk, regiunea Tiumen (1949 – 1955). După ce familia a revenit acasă, și-a continuat studiile la școala medie din Strășeni. Ulterior a învățat la facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957-1962).
În 1960 s-a căsătorit cu poetul Ion Vatamanu.
Elena Curicheru-Vatamanu este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990.
A activat în calitate de redactor la editurile „Lumina”, „Cartea Moldovenească” (1963-1977), „Literatura Artistică” (1977-1992).
Debutează ca traducătoare în 1968 (culegerea Povești populare tuvine).
A tradus din literatura clasică și contemporană.
A îngrijit mai multe ediții ale scriitorului Ion Vatamanu.
În 2014 a fost editat volumul Petale de mac, al scriitorului Mihail Curicheru, îngrijit de Elena Curicheru-Vatamanu, volum care în anul 2015 a fost inclus în programul „Chișinăul citește o carte”.
Traduceri:
Povești populare tuvine (Nina Ischimji). Chișinău: Lumina, 1968.
N. Nadmid. Povestiri despre Suche Bator. Chișinău: Literatura artistică, 1970.
Janina Balcejac. Cei douăzeci de ani ai mei. Chișinău: Lumina, 1971.
Halina Snopkiewicz. 2 x 2 = visul. Chișinău: Lumina, 1972.
Miyoko Matsutani. Peripețiile lui Taro în țara munților. Chișinău: Lumina, 1973; 1986.
Alan Sillitoe. Fata negustorului de haine vechi (nuvelă). Chișinău: Cartea moldovenească, 1973.
Alexandr Grin. Pânze purpurii. Fugara pe ape. Chișinău: Cartea moldovenească, 1974.
Nodar Dumbadze. Fii pe pace, mama! Chișinău: Cartea moldovenească, 1975.
Alexandr Șirvanzade. Duh necurat (povestiri). Chișinău: Literatura artistică, 1977.
France Bevk. Mama (nuvelă). Chișinău: Literatura artistică, 1978.
To Hoai. Luna cea fără grai (Nina Ischimji). Chișinău: Literatura artistică, 1980.
Imants Ziedonis. Basme în culori (Ion Vatamanu). Chișinău: Literatura artistică, 1982.
Boris Vasiliev. Nu trage în lebăda albă. Chișinău: Literatura artistică, 1982.
Knut Hamsun, Pan Victoria. Sub tomnatică stea. Chișinău: Literatura artistică, 1983.
Alexandr Kalinin. Zvon de clopote. Chișinău: Literatura artistică, 1976.
Archil Sulakauri. Peripețiile lui Salamura. Chișinău: Literatura artistică, 1984.
Maria Prilejaeva. Un an tulburător; Vladislav Bahrevskii. Ochii nopții; Serghei Baruzdin. Un măgăruș neobișnuit; Trop-trop; Ariciul cel răcit; Elefanții cei sălbatici; Piramidele și cămilele. Stanislav Romanovskii. Poezia; Sveatoslav Saharov. Insula delfinilor; Antologia prozei ruse pentru copii; Băiatul trezit de privighetori. Chișinău: Literatura artistică, 1985.
Guy de Maupassant. Mont-Oriol. Chișinău: Literatura artistică, 1986.
Abusaid Kuchimov. Floarea de munte (limba uzbecă, povestiri pentru copii). Chișinău: Literatura artistică, 1987.
Romualdas Lankauskas. O întâmplare hazlie (limba lituaniană, povestiri pentru copii). Chișinău: Literatura artistică, 1988.
Charlotte Brontë. Jane Eyre (Nina Ischimji). Chișinău: Literatura artistică, 1988.
Colleen McCullough. Cântătoarele din mărăcini. Chișinău: Literatura artistică, 1990.
Povești din colecția „Cele mai frumoase povești”, Chișinău: Litera, 1999.
Spiridon Vangheli. Carte de gândire și citire. Chișinău: Guguță, 2006.
Margarita Tolstikova. Enciclopedia copiilor. Chișinău: Rosmann, 2007.
Ediții îngrijite:
Ion Vatamanu. Altă iubire nu este. București: Biodova, 2001.
Ion Vatamanu. Zidire pe osul ființei. București: Biodova, 2008.
Ion Vatamanu. Iarba și îngerii ei. Chișinău: Bons Offices, 2011.
Ion Vatamanu. Aventurile lui Atomică. Chișinău: Bons Offices, 2012.
Ion Vatamanu. Surâsul tăcerii. Iași:Tipo Moldova, 2013.
Ion Vatamanu. Frumusețile, atât de multe. Iași: Tipo Moldova, 2013.
Mihail Curicheru. Petale de mac. Chișinău, 2014.
Referințe:
- „Poezia nu trebuie redusă la informație”. Interviu cu Elena Vatamanu-Curicheru, soţia scriitorului Ion Vatamanu, consemnare: Alexandru Donos. Literatura și arta, 29 aprilie, 2004.
- Un dialog de la suflet la suflet cu Elena Curicheru-Vatamanu
- Elena Curicheru-Vatamanu în ospeție la Biblioteca „Onisifor Ghibu”
- Chișinăul citește o carte: întâlnire cu Elena Vatamanu
- Elena Curicheru-Vatamanu. Femei din Moldova: Enciclopedie. Chișinău, 2000.
- Scriitoarea Elena Vatamanu-Curicheru își sărbătorește cea de-a 80-a aniversare
https://www.moldpres.md/news/2020/05/25/20004232)
- Scriitoarea Elena Vatamanu-Curicheru își sărbătorește cea de-a 80-a aniversare
- Igor Cașu. Arhivele comunismului: Destinul tragic al scriitorului basarabean Mihail Curicheru. Ziarul Adevărul, 29 noiembrie 2013 https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/arhivele-comunismului-destinul-tragic-al-1494262.html
Rodica SOLOVEI,
cercetător științific, MNLR
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
