Linia de plutire peste vămile timpului // Serafim Saka, 90 de ani de la naștere

Pe data de 18 martie curent, Muzeul Național al Literaturii Române a vernisat expoziția comemorativă cu genericul „Linia de plutire peste vămile timpului”, dedicată scriitorului Serafim Saka la 90 de ani de la naștere. La eveniment a participat elita scriitorilor basarabeni, printre care Arcadie Suceveanu, Teo Chiriac, Leo Butnaru, Val Butnaru, Ana Bantoș, Iulian Ciocan, Victor Vasilache. Evenimentul a fost moderat de Maria Șleahtițchi, scriitoare, Director general al MNLR. Expoziția prezintă viața și opera scriitorului Serafim Saka în cărți, manuscrise, documente, publicații periodice, fotografii, artă plastică, obiecte memorabile etc.

Serafim SAKA s-a născut pe 16 martie 1935 în satul Vancicăuți, județul Hotin. Prozator, eseist, dramaturg. Rămas fără părinți, a absolvit în condiții precare școala din comuna natală și Cursurile Institutului Școlilor din Cernăuți. Profesor de matematică în școlile  de șapte ani în satele Cerlena și Forosna. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1959) și Cursurile superioare de regizori și scenariști din Moscova (1965-1967); a fost redactor la publicațiile „Tinerimea Moldovei” (1958-1962), „Cultura” (1962-1964), „Nistru” (1970); editor (1991-1993); consultant la Uniunea Scriitorilor (1995-2006), președinte al PEN-Club-ului pentru Republica Moldova (1994-1998).

Debutează editorial cu volumul de proze Era târziu (1968). După mai mulți ani de interdicție literară editează romanele: Vămile (1972), apărut și la București în 1990; Linia de plutire (1987), editat și de Cartea românească (1994). Mai semnează volumele de eseuri, interviuri, note de călătorie – Pentru tine bat… (1988), apreciat cu Premiul de Stat, Basarabia în GULAG (1995), Orbirea (1992), ultimul reprezentând o frescă veridică a mediului intelectual mai puțin explorat în literatura basarabeană. Motivul adevărului istoric, al dezmoștenirii morale și spirituale a românilor din Basarabia își află expresie pregnantă în operele lui Serafim Saka care, potrivit lui Dan Mănucă, este un prozator cu o „deschidere intelectuală remarcabilă”. Serafim Saka a scris și piese de teatru (1975-1993), două fiind montate la Chișinău: Această copilărie îndepărtată și Omul a doua zi.

 OPERA

Era târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, Chișinău, 1987, București, 1993; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești: Povestire cinematografică (în colaborare), Chișinău, 1988; Pentru tine bat…, Chișinău, 1988; Orbirea, reflecții de călătorie, în „Literatura și Arta”, 1992; Basarabia în GULAG, Chișinău, 1995; Aici: atunci și acum, Chișinău, 2010; „Pe mine mie redă-mă”. Roman-fapt, Chișinău, 2013.

 DISTINCȚII

 Premiul de Stat al RSSM (1987)

Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1988, 1995)

Maestru în Artă (1992)

Ordinul Gloria Muncii (1996)

Premiul Fundației Soros-Moldova (1999)

Premiul de Excelență al Centrului de Jurnalism (2009)

Ordinul Republicii (2010).

Poetul se stinge din viață pe 20 mai 2011 și este înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău.

REFERINȚE

Marțea literară. În discuție creația lui S. Saka, „Tinerimea Moldovei”, 1957, 31 martie; Ciocoi Gh., Tăcerea adâncimilor, „Moldova socialistă”, 1967, 3 martie; Ciocanu I., Marginalii la un debut, „Zorile Bucovinei”, Cernăuți, 1968, 14 decembrie; Zbârciog Vl., Semnificația cuvântului artistic, „Tinerimea Moldovei”, 1969, 17 ianuarie; Badiu V., în „Zorile Bucovinei”, Cernăuți, 1969, 21 octombrie; Badiu V., Manieră și atitudine în povestirile lui Serafim Saka, „Cultura”, 1970, 23 mai; Cimpoi M., Profil artistic, „Zorile Bucovinei”, 1970, 14 iulie; Gavrilov A., în „Cultura”, 1972, 25 noiembrie; Țurcanu A.,  Serafim Saka: Vămile, „Nistru”, 1973, nr. 3; Senic V., Două romane ale anului, „Cultura”, 1973, 17 februarie; Țurcanu A., în  „Nistru”, Chișinău, 1973, nr.3; Cimpoi M., Focul sacru, Chișinău, 1975; Nosov V., Rubeji poiska, „Literaturnaia Gazeta”, Moscova, 1975, 5 ianuarie; Boțu P., Aici și acum, Chișinău, 1976; Hatunţev V., Na puti k rubeju, „Kodrî”, 1976, nr. 2; Coblea V., O carte bună merită să fie adusă frumos în fața cititorului, „Tinerimea Moldovei”, 1976, 21 noiembrie; Ciocanu I., Virtuțiile colocviului, „Cultura”, Chișinău. 1976, 27 noiembrie; Mânăscurtă I., Posibilitățile și farmecul dialogului, „Nistru”, 1977, nr.6; Celac S., Aspecte de creație, „Literatura și arta”, 1977, 25 august; Gavrilov A., Tema muncii în proza din ultimii ani, în vol.: Critica și procesul literar contemporan, Chișinău, 1979; Bilețchi N. „Romanul și contemporaneitatea”, Chișinău, 1984; Cimpoi M., A intra în dialog, „Literatura și Arta”, 1985, 21 martie; Ciocanu I., Angajarea publicistului, „Tinerimea Moldovei”, 1986, 17 februarie; Senic V., Izbândă la interferența genurilor, „Literatura și Arta”, 1986, 7 octombrie; Cimpoi M., O poză ce pune întrebări, prefață la volumul: Saka S., Linia de plutire, 1987; Cosmescu A., în „Literatura și arta”, 1987. 21 mai; Ciocanu I., Suspendarea adevărului necesar, prefață la volumul: Saka S., Pentru tine bat…, Chișinău, 1988; Mihail V., Farmecul schimbului de cuvinte, „Tinerimea Moldovei”, 1988, 24 august; Ciocanu I., Valențele publicistice militante, „Viața satului”, 1988, 15 septembrie; Cimpoi M., Fenomenologia vieții, „Steaua”, 1991, 27 iunie; „România Liberă”, 1991, 27 iunie; Mănucă D.; Un romancier și trei personaje, „Luceafărul”, București, 1991, nr.32; Popa N., Între potop și apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 12 decembrie; Cubleșan C., Adevărul literar și artistic, București, 1994, aprilie; Adam I., Dincolo de Oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 27 aprilie; Ulici L., Un prozator basarabean, „România Liberă”, 1994, 3 august; Busuioc A., Punătorul de întrebări, „Mesagerul”, 1995, 17 martie; Teleucă V., Între Aici și Acum, „Moldova suverană”, 1995, 18 martie; Savostin N., Iz țelinogo kuska, „Vecernii Kișinev”, 1995, 8 martie; Florea S., Un spirit bărbătesc, „Literatura și arta”, 1995, 23 martie; Vodă Gheorghe, Tulburător de liniști provinciale, „Glasul națiunii”, 1995, martie, nr. 12; Ciobanu A., Basarabia în Gulag, „Flux”, 1995, 14 iulie; Palladi T., Basarabia între viață și moarte, „Viața satului”, 1995, 19 august; Viziru I., Cartea de căpătâi, „Țara”, 1995, 29 august; Vasile I., Basarabia în Gulag, „România literară”, 1995, 20 septembrie; Țepordei V., O foarte interesantă și actuală lucrare a dlui Serafim Saka, „Literatura și arta”, 1996, 25 ianuarie; Ulici L., Scriitorii români din afara granițelor țării, Buc., 1996; Dorian L., Serafim Saka: Basarabia în Gulag, „Porto-Franco”,1996, nr.2; Negru N., Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, nr. 5-6; Ciocanu I., Literatura română postbelică, „Contrafort”, 1998, aprilie-mai; Cimpoi M., Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998; Mănucă D. Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), „Literatura și arta”, 2000, 23 martie; Beșleagă V., Linia lui Serafim, „Contrafort”, 2000, martie-aprilie; Cibotaru M. Gh., Elitism, postmodernitate, postmodernism, „Luceafărul”, Chișinău, 2000, 24 octombrie; Cenușă F., Tehnică și inspirație în romanul „Vămile”, „Analele Universității Pedagogice „Ion Creangă”, volumul 3, 2001; Zbârciog Vl., Idoli spirituali ai neamului…, „Literatura și arta”, 2002, nr. 30; Vieru G., Eu ce să zic?, 2003, 16 octombrie; Ciocan Iu., Incursiuni în proza basarabeană, Chișinău, 2004; Beșleagă V., Tensiunea lui Serafim, „Sud-Est cultural”, 2005, nr.1; Leahu N., Scriitura din călimară, „Sud-Est cultural”, 2005,nr. 1; Ciocanu I., Serafim Saka (portrete), „Viața Basarabiei”, 2005, nr. 3-4; Apetri D., Serafim Saka, maestru al dialogului, „Septentrion literar”, Cernăuți, 2005, nr.4; Saka S. Bibliografie, Chișinău, 2005; Suceveanu A., Cavalerul lui Altceva, în vol.: Suceveanu A., Emisferele de Magdeburg, Chișinău, 2005; Ciobanu M.V., Adevărul literar și artistic al lui Serafim Saka, „Glasul Bucovinei”,2006, nr.4; Ciobanu M.V., Protagoniști și martori, „Semn”, 2007, nr.1; Mănucă D., Parabola condiției umane. Serafim Saka, „Limba Română”, 2007, nr. 10-12; Ciobanu M.V., Exerciții de matematică în vremuri mute; Butnaru L., Scriitorul care nu și-a sugrumat întrebările. Nici răspunsurile, prefață la volumul: Saka S., Aici: atunci și acum, 2010, „Sud-Est cultural”, 2010, nr.1; Serafim Saka, prozator, eseist, dramaturg, „Timpul”, 2010, 11 martie; Donos A., Stilul Saka: o fărâmă din dealurile noastre neajunse munți, „Jurnal de Chișinău”, 2010, 12 martie; Colța O., Scriitorul fără copie, „Ziarul de gardă”, 2010, 18 martie; Ciobanu M.V., Omul care ne scoate din anonimat […], „Limba Română”, 2010, nr. 3-4; Lungu E., Omul- atitudine, „Semn”, 2010, nr.1; Ciobanu V., Serafim Saka – un „spadasin” al interogației intelectuale, „Contrafort”, 2010, nr.3-4; Smeu Gr., „Basarabia în Gulag”, o poveste cutremurătoare a trăirilor la limită, „Jurnal de Chișinău”, 2010, 6 iulie.

Serafim Saka este o sinteză a ceea ce înseamnă spiritualitate românească în materie de expresie literară… Cred că în interiorul lui Serafim Saka se consideră, nu știu dacă numaidecât basarabean, nu știu dacă numaidecât muntean sau transilvănean… Eu cred că se consideră scriitor român. Și asta este esențialul. […] Și întrucât este un scriitor român este și european. Acesta este Serafim Saka. (Laurențiu ULICI)

Vera BUFTEAC,

muzeografă, MNLR