Jurnal de bord pe o corabie nesigură

693
0

Moscova vrea cu orice preț să-și refacă imperiul, războiul Rusiei lui Putin în Ucraina eroică și nesupusă s-a transformat într-un război total de nimicire a ucrainenilor. Am văzut sate și orașe rase de pe fața pământului cu ochii mei și pot să vă vorbesc ore în șir despre aceste aspecte ca martor ocular.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Cu voia sau fără voia noastră, suntem și noi împinși într-un război hibrid feroce, dus de Rusia contra existenței noastre și am putea fi striviți, daca nu vom conștientiza și nu vom lua atitudinea cuvenită.

Încerc să scriu despre situația din țara noastră prin prisma războiului sângeros dus de Rusia în Ucraina. Un război de durată, pentru că ucrainenii nu vor să se supună poftelor nelimitate ale lui Putin, dorinței lui de a reface pentru mulți ani înainte imperiul barbar.

Rusia lui Putin, care niciodată nu a încercat să se clarifice cu trecutul său criminal, să scoată adevărul la suprafață și să tragă la răspundere criminalii care mai sunt în viață, se face vinovată pentru uciderea, teroarea în masă și otrăvirea mintală a propriului popor, dar și a numeroaselor popoare cotropite.

Fără o lege a lustrației, de limpezire a trecutului, ascunzând adevărul istoric, banda lui Putin a otrăvit conștiința propriului popor cu ură și minciună, cu falsificări istorice și propagandă bolșevică. Această  caracatiță nu a lăsat în pace nici restul lumii, cheltuind miliarde, compromițând și cumpărând demnitari și politicieni din instituțiile internaționale, din state din întreaga lume, din mass-media etc. Ucraina, fiind cel mai mare dușman al lui Putin prin nesupunerea ei, a devenit ținta principală a Rusiei. Iar noi, oricât de mici am fi ca stat, suntem deosebit de importanți în jocul strategiilor rusești. Ei au susținut corupția și au promovat-o, ne-au capturat partidele politice, transformându-le în arme periculoase pentru existența noastră. Ne-au otrăvit cu ură și desconsiderare față de noi înșine și ne-au dezbinat. A mai rămas, Doamne ferește, să urcăm pe baricade și să ne ucidem noi între noi.

Acum, după primul tur al alegerilor, am văzut cât de slabi suntem și că riscăm să ajungem în situația Georgiei, capturată deja de un oligarh al lui Putin, acesta, cu timpul, transformând Georgia într-un vasal complet al Moscovei. Acea Georgie, în care am crezut foarte mult, părându-ne că a scăpat de sub jugul Moscovei, este aproape că învinsă. Mă întreb acum ce vrem noi, moldovenii, și ne dăm oare seama în ce pericol ne aflăm?!…

Dacă Ucraina ar fi cedat în primul an de război, Rusia s-ar afla acum la Prut, iar noi, în derută totală și neștiind ce să mai facem, era să fim puși în genunchi definitiv. Nu este nevoie de foarte multă clarviziune, aceste intenții fiind trâmbițate direct și limpede, fără rușine, de către demnitarii și politrucii ruși.

Chinul prin care trec ucrainenii, cu mii de morți și râniți, orașe șterse de pe fața pământului și bombardări zilnice ale întregului teritoriu ucrainean, are un singur scop: sa-i demoralizeze și să-i îngenuncheze. Acest lucru nu se va întâmpla însă, pentru că ucrainenii nu vor renunța la libertate și la dreptul lor de a o apăra prin luptă. Întâlnesc sute de ucraineni care s-au dedicat acestei lupte, fiecare făcând tot ce poate pentru a nu fi învinși. Prin ceea ce întreprind, acești oameni bravi ne dovedesc că este posibil să reziști. Am fost prin orașe bombardate – din apropierea frontului – și am văzut femei de toate vârstele în subsolurile caselor, văzându-și de meșteșuguri, împletind și cosând, făcând conserve pentru apărătorii lor, și încă multe altele. Dezbinarea bine orchestrată de Rusia, din ultimele decenii, în societatea ucraineană a dispărut într-o mare măsură, dar Moscova nu se lasă, face tot posibilul pentru a menține Ucraina într-un conflict intern asemănător cu al nostru. În apropierea frontului am întâlnit mulți ucraineni de etnie rusă, pe care Putin spune ca îi salvează. Acești ruși spun că nu au cerut să fie salvați, opun o rezistență înverșunată, declarând că Patria lor este Ucraina, nu Rusia.

În mod special, pentru noi, moldovenii, propaganda Kremlinului lucrează cu narațiuni antiucrainene, pentru a ne face să nu credem în crimele groaznice, cutremurătoare ale Rusiei în Ucraina, culmea fiind declarația că doar ucrainenii sunt vinovați de acest război. Cu toate că Ucraina sângerează continuu, iar rachetele și dronele rusești ajung și până la noi, mulți dintre moldoveni cred în continuare în propaganda plină de minciuni a Kremlinului.

În privința moldovenilor, Rusia experimentează permanent metode noi, de parcă am fi niște șoricei de laborator. Neavând posibilitatea să ajungă la noi pe cale terestră, din cauza rezistenței opuse de Ucraina, Rusia, de fapt, este cu noi într-un război nedeclarat despre care trebuie nu numai să vorbim, dar și să luăm atitudine, măsuri dure și hotărâte, ca într-un război adevărat. Altfel nu avem vreo șansă.

Rusia, neavând rezultate mari pe frontul din est, ar vrea să atace Ucraina și din vest, prin Republica  Moldova, dar, pentru aceasta, are nevoie să câștige prima luptă cu noi și să-și pună, mai întâi, un președinte trădător și loial Moscovei. Trebuie să ieșim duminică cu toții la alegeri și să votăm Maia Sandu, altfel putem să ne așteptam la un deznodământ cutremurător pentru noi, dar și pentru frații și prietenii noștri care ne susțin cu adevărat.

Prin susținerea extremelor de stânga și dreapta, a mișcărilor agresive „unioniste” orchestrate cu pricepere diabolică, Rusia de multe ori ocolește Republica Moldova, adeseori venind în forță chiar prin România, acțiunea fiind un fel de laundromat, cu implicarea slugilor Moscovei. Dintre cele mai cunoscute, menționăm mișcarea „golanului” Simion (așa și-a dat el odată porecla) și cea a populistei Șoșoacă, o rușine a întregii Românii. Aceștia doi bat permanent la ușa noastră, a moldovenilor din stânga Prutului, doar pentru a face dezbinare, niciodată Unire. În rețelele de socializare, Facebook, YouTube, etc., găsim o mulțime de trădători plătiți, dar și idioți utili care seamănă ură și dezbinare în toate formele posibile. Unii „unioniști” chiar îl promovează deschis pe Stoianoglo, omul hoților și corupților și, evident, al rușilor, cărora le va așterne la picioare covorul roșu, în caz că va câștiga. Ce fel de unioniști sunt aceștia, oameni buni, și care ar trebui să fie atitudinea noastră față de ei?!

O alta unealtă utilă a Moscovei este Mitropolia Moldovei, cu mulți preoți-agenți de influență ai lumii ruse. Toata lumea știe că patriarhul Moscovei, Chiril, un fost agent KGB, („nu există foști agenți KGB, ei rămân pentru totdeauna”) este în continuare  capul acestei instituții supuse intereselor Rusiei fasciste de azi și susținător fidel al războiului lui Putin. Și cum procedează preoții din Mitropolia Moldovei, la chemarea Moscovei? Își fac repejor valizele și fuga la Moscova după instrucțiuni și bani. Sunteți martorii acestor mișcări criminale față de țară și popor, i-ați văzut la coadă în aeroport. În Rusia lui Putin slujitorii cultului îndrumă soldații la ucidere de neam și frați creștini, sfințesc tancurile, rachetele și bombele care ucid copii, iar mulți preoți de ai noștri, nedemni și lipsiți de scrupule cu tot cu sutanele purtate, se duc la Moscova după „merinde” și instructaje. Câtă rușine pe capul nostru!

Vă amintiți de anii 90, de Petru Lucinschi, trimis de Moscova să ia puterea și să distrugă și ceea ce încă nu reușisem să construim?

Și atunci Moscova ne-a folosit biserica pentru a câștiga alegerile. Și a câștigat. La țară, chiar și unchii mei, care au stat câte zece ani în lagărele din Siberia, au votat „Spicușorul”, nume pe care și l-au luat  atunci  socialiștii pentru a prosti mulțimea. Și oamenii au votat așa, pentru că la biserică, în timpul slujbei, preoții le-au șoptit ,,votați „Spicușorul”, pâinea noastră cea de toate zilele”. Ei au votat, noi cu toții am pierdut. Moscova și-a satisfăcut din plin interesele. Moldova, încetul cu încetul, se transforma într-un stat corupt, cu acapararea instituțiilor și a întreprinderilor de stat, supunerea justiției intereselor politice și criminale, cu scheme de stoarcere a banilor, toate împreună ducând la sărăcirea totală a țării și poporului. În acei ani, Moldova, condusă de Lucinschi urmat de Voronin, de politicieni corupți și oligarhi nesăturați, încheind lanțul cu o parodie de președinte cu numele Dodon, a devenit total dependentă de resursele energetice rusești, de Rusia și Transnistria, ajungând la o depopulare tragică a țarii. Sate mari, cândva înfloritoare, s-au transformat, după numărul de locuitori, în cătune cu case părăsite.

Nu mai vorbesc de copiii din anii 90, dar și de mai încoace, mulți dintre ei crescuți în lipsa părinților, adesea educându-i strada și lipsindu-le cei șapte ani de acasă, fără dragoste de mamă și îndrumare de tată. Ei sunt generațiile care au pierdut cel mai mult și au menirea să decidă acum la vot soarta lor și a noastră, dar de unde că mulți dintre ei sunt absenți și rătăciți, neputând să înțeleagă importanța deciziei lor pentru viitorul nostru comun…

De asemenea, mulți dintre bătrânii sătui de necazuri, amintindu-și doar de tinerețea lor frumoasă, nu se pot regăsi în viitorul copiilor și nepoților, vor înapoi, în trecut, în timpul panslavismului sovietic brejnevist, nițel mai blând decât cel din vremea lui Stalin cu toate lagărele lui.

Minoritățile etnice, ruși, ucraineni, găgăuzi, au fost lăsate pradă propagandei moscovite înverșunate, devenind o imensă contraforță, fiind împotriva evoluției noastre și a tot ce e românesc. Prin propaganda, dezinformarea și falsificarea trecutului nostru s-a insuflat o ură imensă față de dreptul nostru la identitate și față de dreptul de a ne decide soarta și a vorbi limba română.

Totodată, aș vrea să menționez faptul că întâlnesc foarte mulți oameni, ruși și de alte etnii, concetățeni ai noștri, care ne susțin puternic și înțeleg bine mersul lucrurilor, mult mai bine decât mulți moldoveni rătăciți. Or aceasta mă face să sper că nu vom pierde lupta și vom câștiga alegerile în turul doi!

La alegerile din anii 2020 și 2021, când am obținut o victorie covârșitoare asupra lacheilor Moscovei, oligarhilor și politicienilor vânduți, am avut cu toții mari speranțe și am așteptat schimbări majore. Amintiți-vă cum în aeroportul din Chișinău stăteau avioanele comandate și își așteptau fugarii. Cei care nu au reușit să fugă și au fost prinși și chemați la răspundere, au fost eliberați de procurori vânduți, cu Stoianoglo în frunte, pe atunci procuror general. Acest candidat actual la președinție a mușamalizat majoritatea dosarelor și i-a salvat de pedeapsă pe cei după care plânge în continuare pușcăria, având chiar el dosare penale, de care ar vrea să scape ajungând în fruntea țării.

Oricât de nemulțumiți am fi de președintele și guvernarea de azi, trebuie să încercăm să punem totul în balanță, să ne întrebăm, la rece, prin ce am trecut în acești patru ani. Am parcurs o pandemie grea, am suportat consecințele unui război mare în vecinătatea noastră, urmat de o criză politică și economică globală și de încercarea Moscovei de a ne distruge economic prin resursele sale energetice, deosebit de scumpe. Fiind complet dependenți de Rusia, datorită celor care ne-au condus de la independență încoace, a fost foarte greu să reușim să nu îngenunchem. În schimb, am reușit să fim liberi, nu am înghețat și nu am murit de foame.

În acești ani s-au demarat mai multe proiecte strategice pentru ca țara să nu fie dependentă energetic și economic de poftele nesăbuite ale Moscovei. Nu este ușor, când, în continuare, avem o justiție coruptă, compromisă, dificil de schimbat și care se opune schimbărilor. Reprezentanții acesteia se fac principalii vinovați de faptul că până astăzi corupții sunt în libertate și nu se face dreptate, că mai continuă să se facă scheme de corupție și acaparare, că sunt compromise instituțiile statului și că suntem în continuare vânduți intereselor obscure și meschine.

Despre Guvern și Președinție am putea zice că puteau face și mai mult, dar… e ușor de spus când singur nu faci nimic, nu miști un deget, nu te implici. Pe cei nemulțumiți i-aș întreba cu ce s-au implicat, ca să ne schimbam spre bine? Nu se pot produce enorme schimbări în țară, dacă nu avem o societate civilă conștientă și activă.  De această societate avem nevoie pentru a obține o adevărată democrație și prosperitate la noi acasă. O democrație piere ușor fără o societate civilă sănătoasă. Deocamdată, avem o societate foarte slabă, arhaică, dezbinată și imatură, cu prea mulți membri care încă au o conștiință de sclavi, incapabili să-și asume libertatea, drepturile și obligațiile de CETĂȚENI (de la CETATE).

Anume în Ucraina am văzut o imensă schimbare a societății civile, implicarea lumii în tot ce se face, prin susținerea celor ce au suferit în urma războiului, a celor ce luptă și se încadrează în activități greu de suportat, pentru prevenirea unei tragedii comune. Nu aș vrea să avem și noi parte de soarta lor de azi, dar doresc să ne întărim, așa cum o fac ucrainenii acum, acea unitate de neam, de creștinism adevărat, fără „ajutorul” pravoslavniciei imperial-barbare a Moscovei, să ne vedem de un viitor mai bun.

De ce oare nu am vrut să conștientizăm că, încă de când ne-am declarat suveranitatea, suntem într-un război hibrid cumplit, un război mârșav, așa cum îi place Moscovei să facă, cu tradiții din vremurile hoardelor barbare, care riscă să escaladeze și mai mult. După cum se comportă astăzi Putin, pare-se că suntem aproape de o catastrofă, dacă poftele țarului  nu vor fi oprite în Ucraina.

Noi nu am făcut destul pentru a diminua pericolul, nu am luptat cu propaganda și minciuna. Nu i-am oprit și nu i-am pedepsit pe cei care au corupt, au otrăvit și distrus societatea prin propagarea urii și minciunii. Nu am alungat propagandiștii și agenții ruși care veneau ca acasă, fără să se jeneze, băgând în capetele multora dintre noi nebunia victoriei (pobedobesia lor), călcând cinic pe rănile întregii lumi, răni cauzate de fascismul secolului trecut, de stalinism, dar și de ruscismul, identic cu fascismul și stalinismul, al lui Putin. Complexul Memorial Eternitate a fost transformat într-un altar al noului cult al ruscismului (fascismului rus), cu lozinca „noi putem repeta” (mî mojem povtoriti).

Îmi amintesc de Rogozin, o parodie de om din elita lui Putin, predicator al fascismului rus, acum criminal de război. Rogozin, care venea la noi și ne scuipa în față fără să se sinchisească, adunând tineretul rusofil în grupări antinaționale, propagând ura față de noi și chemându-i să se pregătească de luptă. Ne apucă groaza, pentru că din partea conducerii noastre trădătoare de atunci nu se făcea nimic…

Îmi amintesc și de noi, „Gazeta de Chișinău”. Când am lansat ziarul, ne-am lovit, ca de un zid, de o rezistență colosală. Foarte pornită împotriva noastră era Î.S. „Poșta Moldovei”, cu conducerea ei ostilă, moștenită de la Voronin și Dodon. În chioșcuri ziarul nostru întotdeauna se afla sub niște ziare moscovite. Dacă nu știai de ziar, nici nu puteai să afli că există. Oamenii îmi spuneau că nu este ziarul în vânzare, iar „Poșta Moldovei”, regulat, ne returna teancuri masive de ziare. Nu mai vorbesc de faptul că susținerea presei libere a lăsat și mai lasă de dorit.

Într-adevăr, colegii noștri jurnaliști au făcut o muncă nobilă cu venituri limitate. Mă închin în fața lor și le mulțumesc că au fost atât de devotați cauzei. Păcat că nu mai avem putere financiară să producem acest ziar frumos, online și pe hârtie. Lumea de la țară aprecia ziarul „Gazeta de Chișinău”, îl aștepta cu nerăbdare și îl citea cu bucurie.

Din păcate, am avut și avem în continuare prea puțină presă românească ce ar putea să ajute lumea să se informeze potrivit dezvoltării noastre. În schimb, mass-media Moscovei era (și încă mai este) unica stăpână în țară, acționând într-un dezmăț total și fiind susținută de politica trădătorilor vânduți cu trup și suflet și de războiul geopolitic al Rusiei.

Nu am fost capabili să facem limba română stăpână în țara ei și suntem în continuare dominați de limba rusă, prin mass-media și instituții, prin servicii oferite și comunicare, dar nici nu am fost destul de înțelepți, ca să folosim limba rusă pentru opunerea rezistenței în acest război antinațional de recolonizare. Doar acum, în ultimul timp, am observat o mică evoluție. Am văzut mai mulți jurnaliști, de o deosebită perspicacitate, noblețe și profunzime, de etnie rusă și găgăuză, care luptă cu corupții și influența nocivă a Moscovei. Chiar daca acest lucru s-a făcut cu o mare întârziere, totuși mă bucură mult. Daca se făcea la timp, nu ajungeam aici.

În fața acestei stări de lucruri, ne întrebăm ce facem, dacă pierdem?

Nu pot să știu cum se va termina turul doi, dar dacă nu vom lua pericolul în serios, se poate termina urât.

În fine, ce va fi vom vedea, dar mai avem o luptă în anul viitor, una care va fi cu mult mai cumplită și mă întreb dacă vom face față provocărilor. Demnitarii noștri au mai multe instrumente și ar putea să facă mult mai mult, dar mă mai întreb dacă vor avea destulă dârzenie și înțelepciune, ca să acționeze, în caz de necesitate, cu duritate cuvenită contra tuturor provocărilor? Acum și oricând, totul depinde de noi și sunt sigur că am putea reuși, dar cu o singură condiție: în ziua alegerilor să nu stăm până seara târziu la grătare.

Și încă ceva… Dragi prieteni, nu vă războiți voi între voi, nu intrați în conflicte  stupide, nu acceptați colaborările electorale pentru bani și să nu instigați la ură față de oamenii diferiți de voi prin confesiune, grup social sau etnie. Să luptăm doar cu răufăcătorii, hoții și slugile Moscovei, nu cu oamenii rătăciți, pentru că ei vor reveni printre noi, când vor vedea schimbările colosale după intrarea noastră în Uniunea Europeană. Va veni un timp când își vor da seama că au rătăcit și încă ne vom aduce satisfacții și bucurii reciproce.

 P.S. Mă sperie mult și situația din Romania, cu moștenirea ei arhaic comunistă, îmbinată cu șmecheriile politice locale și interesele ostile ale Moscovei. Romania este atacată cibernetic într-un mod cumplit și e dezinformată în masă. Multe dintre aceste acțiuni se întreprind nu doar pentru a încerca izolarea României de Vest, dar și pentru debusolarea noastră, a celor din Republica Moldova. Romania este plină de agenți ai rușilor de tot soiul în politică, economie, mass-media etc. Îndepărtarea și învrăjbirea românilor despărțiți de Prut este de mare importanță strategică pentru ei. Propagarea urii față de Occident și Ucraina, promovarea ideii că Rusia demult nu ne mai este dușman, acceptarea prieteniei cu biserica pravoslavnică arhaică, un instrument docil în mâinile sângerosului dictator Putin, sunt principalele narațiuni. Puțini știu că majoritatea industriilor strategice ale României de adineaori, și, nu în ultimul rând, imensa și puternica metalurgie a României au fost complet anihilate de ruși, lucru care mai continuă. Deci mă întreb: cum de au reușit, unde este rațiunea și demnitatea politicienilor romani? Datorită propagandei și dezinformării aplicate subtil, vinovați se fac americanii și toți vesticii luați împreună.  Acum, ascultându-i pe mulți romani, mi se face groază de rătăcirile lor cumplite.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE